Giangiorgio Pasqualotto, Univ.Padova, este cel ce a
introdus termenul de “filosofie a comparatiei”, diferit ca si concept de
“filosofie comparata”; in timp ce primul s-a adaptat pe o structura
strict interna, celalalt pune accent spre dezbateri pe gandiri, culturi si
religii din sfere cat mai diverse.
Astfel putem privi ca:
filosofie a comparatiei tema: sufismul si taoismul
filosofie comparata, relatarea: “acesta e un mar rosu”
monoculturalism-
toate ideile ce determina a se crede despre o cultura
ca e superiora celorlalte, excluzand influentele exterioare.
multiculturalism-
“Dicţionarele de limbă (şi cele englezeşti, şi cele
franţuzeşti, şi cele spaniole etc.) definesc multiculturalismul ca
"prezenţă simultană a mai multor culturi într-o societate" . Acesta
este însă doar primul palier semantic, cel descriptiv, care nu face decât să
numească o stare de fapt. Pe al doilea palier, cel al limbajului specializat
(juridic-politic), termenul desemnează o intenţionalitate, ba chiar o
prescripţie: "promovarea culturilor minoritare (etnice, religioase), mai
ales la nivel instituţional (şcoli, comunităţi locale, naţiuni)".
Ideologia multiculturalistă şi acţiunea practică în care ea se materializează
vizează, de fapt, "discriminarea pozitivă" a minorităţilor pentru a
le aduce la acelaşi nivel de recunoaştere şi privilegii cu majoritatea (care se
presupune că nu are nevoie de ajutor) şi a asigura astfel un florilegiu de
mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centru opresiv şi asimilator. Dacă,
la început, "discriminarea pozitivă" urmărită de multiculturalism
viza minorităţile etnice, religioase şi lingvistice (negri, latinoamericani,
amerindieni), de pe urma ei au ştiut să profite şi - sau mai ales -
minorităţile artificiale (feministe, homosexuali). Ingineria multiculturalistă,
care proclamă diferenţa drept identitate şi ignoră liantul asemănării, nu poate
conduce însă decât la atomizare, la o societate a ghetourilor, care nu mai
funcţionează pe principiul vaselor comunicante. La mijlocul lunii octombrie
2010, cancelarul Angela Merkel declara că modelul de societate multiculturală a
eşuat complet în Germania şi îi îndemna pe imigranţi să se străduiască mai mult
să se integreze .”ALEXANDRU CIOLAN
Filolog .
Se puncteaza pe ideea ca fiecare cultura are propria
sa identitate, complexitate, diversitate, numai ca semnificatia acestui concept
tinde sa sclerozeze identitatea pentru a salva o cultura; identitatea se
construieste pe o pelicula asa protectiva incat face dialogul intre culturi
dificil daca nu imposibil
interculturalism-
“Spre deosebire de autistul multiculturalism,
interculturalismul pune accentul pe deschiderea, una spre cealaltă, a
culturilor coexistente, în tentativa de a identifica trunchiul de valori
comune, omogenizatoare, din care se poate ramifica diversitatea. Este un model
bazat pe toleranţă, dialog, respect pentru diversitate, dar care trasează
deopotrivă limitele dincolo de care dreptul la diferenţă dispare, pentru că ar
submina organicitatea comunitară.Dacă multiculturalismul şi interculturalismul
desemnează ideologii şi politici in actu, termenii multiculturalitate şi
interculturalitate se aplică, primul, coexistenţei mai multor culturi, iar cel
de al doilea, schimburilor dintre culturile coexistente. “ALEXANDRU CIOLAN Filolog
Identitatea culturala se naste, se formeaza si se
transforma prin confruntarea cu alte culturi; ea nu are o functie statica; prin
acest act, interculturalismul depaseste limitele impuse de multiculturalism.
Despre identitatea culturala putem spune ca nu numai
ca se naste, dar si ca isi duce existenta prin influentele avute cu celelalte
culturi cu care vine in contact.
Globalizarea e centrata pe distrugerea acestor
identitati, eliminand diferentele, in scopul insusirii unui model unic.
Pentru o convietuire reala e nevoie sa plecam de la
constientizarea faptului ca toate popoarele dispun de o cultura diferita, sa ne
deschidem strazi spre alte culturi ,
lipsiti de prejudicii si dispusi spre
comunicare interetnica.
“Unitatea in
diversitate” vazuta prin ochii unui mediator intercultural
- senegalezul Mohamed Ba
Decalogul
convietuirii:
1.Sa nu ai alt Eu in afara
de Cel din tine.
2.Nu rosti nationalitatea
altora in van.
3.Nu uita sa respecti
traditiile tuturor culturilor prezente in tara unde locuiesti.
4.Onoreaza memoria
strabunicilor tai si povesteste despre acestia oaspetilor tai.
5.Nu ucide diferentele, ele
sunt bogatia umanitatii.
6.Nu-ti impune punctul de
vedere, imbratiseaza in mod spontan pe cel al celorlalti.
7.Nu fura cuvantul
celorlalti, mai intai de toate, asculta-i.
8. “Nu depune marturie” in
ce priveste popoarele si culturile despre care nu cunosti prea multe sau deloc.
9.Nu dori doar cultura
celorlalti, in acest mod nu-ti vei aduce decat exotism si disperare.
10.Nu dori doar cultura ta,
in acest mod nu-ti vei aduce decat singuratate si amaraciune.