Acest
simbol este datat inca din perioada civilizatiilor preistorice si megalitice.
Poate fi recunoscut in Epoca Bronzului tarziu, expozitie prezenta la Muzeul
Arheologic din Bergamo (Italia). Se gaseste cu precadere in cultura celtica
fiind apoi raspandit si in zona Italiei de Nord. “La Triplice Cinta”, existenta
si in versiunea circulara, este in fapt cercul druidic reprezentat pe pereţii
celţilor. Si in Biblie sunt menţionate cele trei curti de pietre ce inconjurau
Templul lui Solomon; de asemenea, descrierea Ierusalimului Ceresc, ce prezinta
douăsprezece porţi (Apocalipsa 21) arată aceeaşi matrice. În Evul Mediu se
găseşte în diferite versiuni, în catedralele gotice (cum ar fi Amiens şi
Somme), şi a fost adoptat de către
Templieri pentru a fi folosit in marcarea locurilor de o sacralitate telurica
speciala. Acesta este adesea găsit inscripţionat fie orizontal, vertical, pe
pereţi şi pe pragul treptelor bisericilor medievale până in secolul al
treisprezecelea - patrusprezecelea.
Savantul
italian Aldo Tavolaro spunea : “La Triplice Cinta” demonstreaza că "există
un loc ce reprezintă omphalos-ul din zona, centrul energiei fizice (curenţi
telurici, magnetici şi cosmici) ce poate fi consolidat de un grup de persoane
legate de o inalta spiritualitate. Locul marcat cu acest simbol este zona ombilicului,
punctul central în care există premisele condiţiei fizice, deoarece de aici se
pot multiplica energiile psihice emise, de exemplu, de către oameni aflati în
rugăciune. Pământul, în simbolismul sacru, este reprezentat de un pătrat care,
în acest caz, cuprinde un pătrat mai mic şi apoi încă o treime, si mai mic.”
Platon
descriind Atlantida, a subliniat această formă simbolica in asezarea capitalei locului, dar în acest
caz, , liniile erau reprezentate circular.
Rene
Guenon explica ca acest simbolism este o
reprezentare a celor trei grade de iniţiere în fiecare şcoală ezoterică.
Aceasta ar fi o reprezentare a ierarhiei, iar scoala druidica avea cunoscut
acest aspect. Interpretarea este legata de traditiile celtice, astfel încât
aceasta ar putea indica faptul că cele trei cercuri ale vieţii şi existenţei
sunt similare cu cele "trei lumi" ale tradiţiei hinduse. În
respectiva tradiţie, în interiorul celor trei cercuri este reprezentat de multe
ori Meru, "Muntele Sfânt", care indică Polul sau Axis Mundi. Cele
două interpretări, în funcţie de Guenon, nu sunt în conflict una cu cealalta,
ci mai degrabă se completează şi se armonizeaza deoarece, în cazul unei
iniţieri reale, fiecarui grad ii corespunde o stare de a fi, şi aceste stari,
în toate tradiţiile sunt descrise ca "lumi" diferite. Din această
interpretare, sensul celor patru linii dispuse în formă de cruce ce fac
legătura cu cele trei linii este clar: acestea sunt canalele prin care
invatarea doctrinei traditionale este dispusa
pe niveluri de aprofundare, pana a ajunge la nivelul central care este
cunoasterea suprema, sursa invatarii.
Simbolul “Triplului Circuit” (La Triplice Cinta)
reprezintă, pe diverse planuri simbolice, "parcursul" pelerinului. Dincolo de efectuarea acestuia în
spaţiu (şi timp), acest traseu de călătorie este, în principal interior; imaginea
labirintica indică faptul că obiectivul călătorului este spre
"centru". De asemenea, în conformitate cu Charbonneau-Lassay, acest
simbol ar putea fi interpretat, la nivel uman, ca o indicaţie a triplei
dimensiuni: "carnale", "intelectuale" şi "morale".
Intalnirea cu Beatrice (sufletul) din Comedia lui Dante, il va conduce pe
calator la “Sommo Architetto” - Arhitectul
Suprem al Universului.
Nessun commento:
Posta un commento