Orice idee care nu devine în tine un ideal, distruge în sufletul tău o forţă; orice idee care devine un ideal, naşte în tine forţe ale vieţii. Sufletul nu vede; dar el este cuprins, prin acest sentiment, de puterea adevarului; si atunci, încetul cu încetul, adevarul se va apropia de suflet si îi va deschide „simtul superior”. Aceasta va dura la unii mai mult timp, la altii mai putin; cel ce are rabdare si perseverenta va atinge acest tel. – Caci, chiar daca nu orice orb din nastere poate fi operat, fiecare ochi spiritual poate fi deschis, si deschiderea lui nu este decât o chestiune de timp.
Omul “apartine” a trei lumi. Prin trupul sau, apartine lumii pe care o percepe cu acest trup; prin sufletul sau, îsi cladeste propria sa lume; prin spiritul sau i se reveleaza o lume care este superiora celorlalte doua. Omul se poate lamuri în mod corect asupra lui însusi numai daca îsi clarifica importanta gândirii în cadrul entitatii sale. Creierul este instrumentul trupesc al gândirii. Dupa cum omul poate vedea culorile numai cu un ochi bine format, tot astfel creierul, format corespunzator, îi serveste pentru a gândi. Întregul trup uman este astfel alcatuit încât îsi gaseste încoronarea în organul spiritului, în creier. Putem întelege structura creierului uman numai daca îl consideram în legatura cu rolul sau. Acesta consta în a fi baza trupeasca a spiritului gânditor.
“Caci cu cât se umple sufletul mai mult de Adevar si Bine, cu atât mai larg si mai cuprinzator devine Vesnicul în el. – Pentru acela care poate sa „vada” sufletul, stralucirea care porneste de la omul ce si-a extins Vesnicul din el este un adevar tot atât de real pe cât este pentru ochiul sensibil lumina care radiaza de la o flacara.” Rudolf Steiner.
Nessun commento:
Posta un commento