Iubirea cerească, iubirea lumească şi iubirea faţă de propria persoană

Există trei feluri de iubire: iubirea cerească, iubirea lumească şi iubirea faţă de propria persoană; iubirea cerească este spirituală, iubirea lumească este materială, iar iubirea faţă de propria persoană este trupească. Când iubirea este spirituală, toate lucrurile care provin din ea, precum formele din esenţa lor, au o calitate spirituală. Dacă iubirea principală este iubirea lumească, sau iubirea de bunăstare, deci materială, toate lucrurile care provin din ea, sunt precum lucrurile care se trag din originea lor primară si dobândesc o calitate materială. La fel, dacă iubirea principală este iubirea faţă de propria persoană, deci trupească, considerându-se ca fiind deasupra celorlalte, toate lucrurile care rezultă din această iubire dobândesc o calitate trupească, deoarece omul care preţuieşte acest tip de iubire se respectă doar pe sine şi astfel gândurile sale sunt îndreptate doar către corp. Cel care manifestă iubire faţă de toţi, prezinta cea mai puternică “forta de a iubi”, şi în acelaşi timp este familiarizat cu evoluţia de la efect la cauză şi de la cauză la efect, cunoaşte omul în întregime. “În acest mod, îngerii cerului îi cunosc pe toţi cei cu care ei vorbesc. Ei percep iubirea acestor oameni din sunetul vocii lor, din expresia feţei lor ei văd imaginea lor, iar din gesturile corpului lor, caracterul.” E. Swedenborg

Regasirea unitatii primordiale in romanul „Nuntă în cer”- Mircea Eliade

O descriere a uniunii sufletelor-pereche apare descrisa în romanul „Nuntă în cer” al lui Mircea Eliade, în povestea de dragoste copleşitoare dintre Mavrodin si Ileana: „este cu putinţă o regăsire desăvârşită în îmbrăţişare, ca şi cum ai cuprinde – pentru întâia oară – o altă parte din tine, care «te încheie», te completează, revelându-ţi altă experienţă a lumii, îmbogăţită cu noi, alte dimensiuni… De fapt, cunoaşterea desăvârşită a trupului Ilenei nu-mi revela ceva pe care îl posedam, ceva care imi aparţinea, ci imi revela propria mea fiinţă, făptura mea minunată, perfectă şi liberă. În clipele acelea fulgerate, un mare Om, cosmic şi viu, creştea din taina şi cu trupul Ilenei… Dar simţurile mele erau atunci altele; nu mai cuprindeau volume si linii, nu mai recepţionau senzaţii şi emoţii, ci parcă toate se topiseră împreună, într-o singură inimă de foc, şi, căzut din raptul acela suprem, nu mai intuiam decât o prezenţă, din care nu mă puteam smulge… Cât de luminoasă îmi apărea atunci moartea!… Simţeam că suntem foarte aproape de ea, iar făptura aceea cosmică şi liberă, născută din îmbrăţişare, este, ea însăşi, moartea noastră, şi ea nu poate fiinţa decât printr-o totală abandonare a cărnii, printr-o definitivă ieşire din noi… De ce n-aveam curajul să rămânem pentru totdeauna împreună, legaţi într-un singur corp cosmic? Nu mă gândisem până atunci la supravieţuirea sufletului, socotindu-mă apt numai pentru realităţi concrete. Dar am ştiut de atunci că nici un om n-ar putea supravieţui aşa cum este, rupt în două, singur. Viaţa are sfârşit aici, pe pământ, pentru că e fracturată, despicată în miriade de fragmente. Dar cel care a cunoscut, ca mine, desăvârşita integrare, unirea aceea de neînţeles pentru experienţa şi mintea omenească, ştie că de la un anumit nivel viaţa nu mai are sfârşit, că omul moare pentru că e singur, e despărţit, despicat în două, dar că printr-o mare îmbrăţişare se regăseşte pe sine într-o fiinţă cosmică, autonomă şi eternă…”

În romanul lui Mircea Eliade se poate observa, în desfăşurarea poveştii de dragoste dintre protagonişti, pericolul alunecării în egoism, în ciuda trăirilor sufletesc-spirituale deosebite. Ceea ce în trecut putea fi o cale de cunoaştere a fiinţei iubite, chiar o cale de iniţiere – unirea fizică cu persoana iubită –, nu mai poate fi valabilă în zilele noastre, Lucifer infiltrându-se prea mult în sufletele umane. Cei doi nu reuşesc să metamorfozeze iubirea, să treacă pragul de la beatitudine la transformarea de sine, iubirea lor rămânând lipsită de rod în planul fizic. Mavrodin, scriitor, de când a cunoscut-o pe Ileana nu mai are nici un impuls creator, obsedat fiind numai de dragostea lor. Iubirea lui este mai degrabă iubire de sine, el nu înţelege şi respinge dorinţa profundă a Ilenei de a avea un copil cu el. Sfâşiată între observaţia lucidă că cel iubit şi-a pierdut orice impuls creator, pe de o parte, şi durerea nespusă a maternităţii refuzate, pe de altă parte, Ileana fuge departe de el şi, în cele din urmă, moare. Spre deosebire de Mavrodin, ea presimţise că o astfel de mare iubire poate fi adevărată şi benefică doar în măsura în care poate fi roditoare în plan fizic. Altfel, rămâne în bună parte un tribut adus lui Lucifer, un mare egoism în doi.

Omul este după moarte propria-i dragoste sau propria-i credinţă

A iubi şi a voi este acelaşi lucru, căci ceea ce voieşte un om este ceea ce iubeşte, iar ce iubeşte voieşte. Ar trebui cunoscut faptul că cu cât un om a iubit mai lăuntric lucrurile Divine şi a trăit în acord cu ele, cu atât mai frumoasă este forma lui umană după moarte; căci mintea interioară a fiecăruia e deschisă şi e formată după dragostea şi viaţa sa; şi astfel, cu cât sentimentele unui om sunt mai lăuntrice, cu atât este mai adaptat pentru rai şi cu atât îi este mai frumoasă viaţa. Îngerii cerului lăuntric sunt cei mai frumoşi pentru că sunt forme ale dragostei celeste. Omul posedă în cealaltă lume simţurile, memoria, gândul şi sentimentele care le-a avut în lume, şi nu lasă nimic în urmă în afară de trupul său pământesc; omul duce cu el întreaga sa memorie şi nu există nimic, oricât de bine ar fi fost ascuns în lume, care să nu iasă la iveală după moarte, iar asta în prezenţa multora. E ca în cuvintele Domnului:

 „Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. De aceea, orice aţi spus la întuneric, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor” (Luca 12: 2, 3). Că omul va fi judecat şi răsplătit după faptele şi lucrările sale, e spus în multe pasaje ale Cuvântului, şi pe unele dintre ele le voi cita aici: „Căci Fiul Omului are să vină în slava Tatălui Său, cu sfinţii săi, şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui” (Matei 17: 27). „Binecuvântaţi sunt morţii cei ce mor întru Dumnezeu: Da, a spus spiritul, ei se vor putea odihni de la muncile lor, faptele lor îi urmează” (Rev. 14: 13). „Voi împărţi la fiecare după faptele lui” (Rev. 2: 23). „I-am văzut pe morţi, mici şi mari, stând în faţa Domnului; şi cărţile erau deschise; iară morţii au fost judecaţi din acele lucruri scrise în cărţi după faptele lor. Marea şi-a dat morţii ce erau în ea; iar moartea şi iadul i-au adus pe cei ce erau acolo; şi fiecare om a fost judecat după faptele sale” (Rev. 20: 12, 13). „Mă voi coborî; şi răsplata mea e în mine; să o dau fiecăruia după faptele lui” (Rev. 22: 12). „De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată; însă orişicine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit” (Matei 7: 24, 26)

Când Dumnezeu prooroceşte despre Judecata de Apoi, nu vorbeşte despre nimic altceva decât despre fapte, spunând ca cei ce au făcut fapte bune vor intra în viaţa eternă, iar cei ce au făcut rele vor fi osândiţi. E evident că faptele şi lucrările reprezintă viaţa exterioară a omului şi că trăsăturile vieţii sale lăuntrice sunt revelate prin acestea. Omul este după moarte propria-i dragoste sau propria-i credinţă. Credinţa nu poate exista singură în om, căci credinţa despărţită de sursa sa, care e dragostea, nu e decât cunoaştere„Intraţi pe poarta cea strâmtă; căci largă este poarta, lată este calea ce duce la pierzanie, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află” (Matei 7: 13, 14). Calea ce duce spre viaţă e îngustă, nu pentru că e dificilă, ci pentru că puţini sunt cei care o găsesc.

Sarbatoarea Invierii revarsa speranta, intelegere si bucurie in lacasul fiecaruia dintre noi. Sa ne deschidem inima si sa pasim smeriti in acest cadru sacru.

“Un Paste Fericit!”

"Uniti in Unu" prin intelegere si vointa

  Fiecare, fie bărbat sau femeie, posedă atât înţelegere cât şi voinţă, însă la bărbat înţelegerea e predominantă si la femeie- voinţa, iar caracterul e determinat de lucrul care predomină. În căsătoriile cereşti nu există predominare, căci voinţa soţiei este şi a soţului, iar înţelegerea soţului şi a soţiei; căci fiecare se bucură să voiască şi să gândească la fel ca celălalt, iar astfel amândoi voiesc şi gândesc simultan şi reciproc; de aceea ei sunt uniţi în unul. Această uniune este reală; căci voinţa soţiei intră în înţelegerea soţului iar înţelegerea lui în voinţa soţiei, mai ales atunci când se privesc în faţă; “căci în rai există o comunicare a gândurilor şi a sentimentelor în special între soţ şi soţie pentru că se iubesc” . Aceste lucruri dovedesc natura uniunii dintre minţi, uniune care constituie căsătoria şi care produce dragostea maritală în ceruri, adică dorinţa fiecăruia de a împărţi cu celălalt tot. Atâta timp cât doi parteneri căsătoriţi trăiesc într-o asemenea uniune, ei trăiesc în dragostea maritală şi totodată în inteligenţă, înţelepciune şi fericire. Iar asta datorită faptului că Binele Divin şi Adevărul Divin care reprezintă sursa întregii inteligenţe, înţelepciuni şi fericiri se revarsă în primul rând în dragostea maritală. Astfel, dragos-tea maritală, fiind căsătoria binelui cu adevărul, este chiar suprafaţa asupra căreia se revarsă influenţa Divină; căci uniunea înţelegerii cu voinţa e la fel ca uniunea adevărului cu binele; înţelegerea se formează primind Adevărul Divin; iar voinţa primind Binele Divin. Căci omul priveşte ca bine ceea ce voieşte; iar ceea ce înţelege ca adevărat. Este deci acelaşi lucru dacă spui uniunea înţelegerii şi a voinţei sau uniunea adevărului şi a binelui. Uniunea adevărului şi a binelui este ceea ce îl face pe înger ceea ce este şi care guvernează întreaga sa inteligenţă, înţelepciune şi fericire; căci caracterul unui înger depinde de gradul în care binele din el e unit cu adevărul şi adevărul cu binele; sau ceea ce e acelaşi lucru, de gradul în care dragostea sa e unită cu credinţa şi credinţa cu dragostea. Binele şi adevărul, atunci când sunt unite într-un înger sau într-un om, nu sunt două ci unul, o dată ce binele aparţine adevărului iar adevărul binelui. Această uniune există atunci când omul gândeşte ceea ce voieşte şi când voieşte ceea ce gândeşte: în acea clipă gândul, laolaltă cu voinţa, formează o singură minte; căci dorinţele voinţei prind un contur clar în gând; iar voinţa aduce încântare în el. Tot din acest motiv doi parteneri căsătoriţi în rai nu sunt doi îngeri ci unul. Tot asta se spune şi în cuvintele lui Dumnezeu: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început, i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, şi a zis: «De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup»? Aşa că nu mai sunt doi ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă. Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat” (Matei 19: 4-6, 11; Marcu 10: 6-9; Geneza 2: 24). Aici e descrisă căsătoria cerească în care trăiesc îngerii şi în acelaşi timp căsătoria binelui cu adevărul; iar prin ceea ce Dumnezeu a împreunat şi omul să nu despartă se înţelege că binele nu trebuie separat de adevăr. În dragoste maritală trăiesc cei care trăiesc în binele derivat din adevărurile Divine; iar dragostea maritală e genuină atâta timp cât adevărurile ce sunt unite cu binele sunt genuine. Iar cum tot binele, când e unit cu adevărul, vine de la Dumnezeu, urmează că nimeni nu poate trăi în adevărata dragoste maritală dacă nu îl recunoaşte pe Dumnezeu şi Divinitatea Lui; căci fără de acea recunoaştere, Dumnezeu nu poate intra în om, nici nu se poate uni cu adevărurile din el.

E. Swedenborg

Patru pasi spre accedere la meditatia kundalini

Fiecare element al practicii se bazeaza pe cel precedent. Se incepe cu practicarea primei metode, zilnic, cel putin o luna, dupa care se trece la insusirea metodei urmatoare.

Metidatia chakra

Aceasta metidatie este primul pas in metidatia kundalini.Pentru a invata metoda este necesara cam jumatate de ora, daca vrem ca ea sa fie efectuata corect.Asezati-va confortabil intr-o pozitie de meditatie, cu picioarele incrucisate, conditia este sa stam cu spatele drept. Plasati mainile pe genunchi. Inchideti ochii si stati cu gura inchisa. Varful limbii trebuie sa atinga cerul gurii.In aceasta pozitie, respirati constant si usor pe nas timp de cateva minute. In acelasi timp, inlaturati orice incordare a muschilor, cu exceptia celor necesari pentru mentinerea pozitiei corpului si a coloanei, care trebuie sa fie perfect dreapta. Muschii umerilor, abdomenului si a fetei trebuie sa fie relaxati, fara cea mai mica urma de incordare. In timp ce respirati, relaxati pe cat posibil si mintea; respiratia trebuie sa fie constanta si egala, ceva mai relaxata ca de obicei s relaxata. Comutati apoi atentia asupra primei chakre, muladhara, la perineu, locul de la baza coloanei, intre anus si organele genitale. Concentrati-va atentia in acest punct timp de cateva minute sau mai mult, respirand incet si constant. La fiecare respiratie incercati sa simtiti ca respirati direct prin acet centru de energie. Din acest moment, concentrati-va atentia asupra celei de-a doua chakra, svadhisthana, situata in partea de jos a coloanei, la nivelul organelor genitale. Concentrati-va atentia asupra acestui punct timp de trei minute sau mai mult. Urmatorul punct asupra caruia va veti concentra atentia este cea de-a treia chakra, manipura, situata pe coloana vertebrala in dreptul plexului solar, tot pentru trei minute, simtind ca respirati prin acest centru de energie. Concentrati-va atentia asupra celei de-a patra chakra, anahata, situata pe coloana vertebrala in dreptul centrului pieptului., timp de trei minute. Acum concentrati-va atentia asupra celei de-a cincea chakra, visuddha, situata pe coloana vertebrala in dreptul mijlocului gatului, timp de trei minute, respirand incet si constant. Concentrati-va atentia asupra celui de-al treilea ochi, cea de-a sasea chakra, ajna, situata la radacina nasului, intre sprancene pentru trei minute; pe cat posibil, incercati sa simtiti acest punct de pe corp. De la al treilea ochi concentrati-va atentia asupra chakrei coroana, sahasrara, situata in crestetul capului, timp de trei minute. Pe cat posibil, simtiti acest punct de pe corp, ca si cum tot crestetul capului ar arde de atata energie. Dupa chakra coroanei, concentrati-va atentia asupra spatiului din jurul corpului, pe o distanta de cel putin 30 de cm.Cu fiecare respiratie, incercati sa simtiti ca si aura devine tot mai incarcata de energie.Pe cat posibil, simtiti acest spatiu din jurul corpului. Dupa ce v-ati concentrat asupra tuturor chakrelor ramaneti linistit, lasand ca intregul dumneavoastra sistem sa asimileze fluxul de energie care se obtine prin aceasta practica. Fiti cat mai constient si mai atent la tot ce se intampla, fara sa va atasati de ceva anume. Dupa ce ati terminati, respirati profund o data sau de doua ori. Frecati-va mainile cu putere, apoi frecati-va fata ca si cum v-ati spala. Deschideti ochii incet si relaxati-va timp de un minut sau doua, inainte de a deveni din nou activ.

Meditatia firului de argint

Firul de argint reprezinta canalul central al energiei, sushuma, ce trece chiar prin mijlocul coloanei, traiectul prin care curge energia kundalini. Asezati-va confortabil intr-o pozitie de meditatie, cu picioarele incrucisate, conditia este sa stam cu spatele drept. Plasati mainile pe genunchi. Inchideti ochii si stati cu gura inchisa. Varful limbii trebuie sa atinga cerul gurii. Respiratia este constanta si linistita. Incepeti prin a va concentra asupra chakrelor si aurei. Dupa ce ati terminat meditatia chakra, indreptati-va atentia asupra coloanei, simtind fiecare portiune din lungimea ei, de la baza pana sus, la ceafa. Dupa cateva minute, imaginati-va un fir lung de argint care trece prin toata sira spinarii, chiar prin centrul ei. In mijlocul acestiu fir este un miez de un rosu aprins , ca si cum ar fi un conductor izolat, unde firul de argint ar fi izolatia, iar miezul rosu un conductor foarte subtire in mijlocul lui. La fiecare respiratie constanta si egala, concentrati-va toata atentia asupra firului de argint cu miezul lui rubiniu. Imaginati-va cum trece de la baza spre partea de sus a coloanei. Simtiti existenta coloanei. Lasati ca intreaga atentie sa se concentreze in acest punct. In timp ce va fixati in minte imaginea firului de argint cu miezul sau rosu, energia kundalini trece prin fir, energizand intregul sistem al chakrelor. Incepeti sa simtiti ca va dilatati, la inceput mai incet, iar apoi ceva mai repede. Apare sentimentul ca ati cuprinde in interiorul dumneavoatra toata imensitatea universului-senzatie de expandare.

Meditatia Nad Yoga

Nada este un curent de vibratii, un suvoi constant de sunete care circula prin absolut totul. Puteti sa luati cunostinta de existenta nadei, prin auz. Deoarece curentul sonor este de fapt o reuniune de sunete, la inceput il veti percepe ca un sunet nediferentiat. Nada se aude cel mai bine intr-un loc suficinet de linistit si izolat fonic. Daca se practica mediatati chakra si cea  a firului de argint s-ar putea sa auziti in cap un zumzait, mai intens langa urechea dreapta. In timpul acestei meditatii nu trebuie in niciun caz sa adormim. Daca stati pe jos, faceti-o pe o suprafata tare si fara perna. Tineti picioarele intinse si nu incrucisate, cu mainile lipite pe corp si cu palmele in sus. Inchideti ochii si stati cu gura inchisa. Varful limbii trebuie sa atinga cerul gurii.Relaxati-va-ideal ar fi sa practicati intr-un loc linistit si intunecos; dimineata devreme sau noaptea tarziu. Concentrati-va atentia asupra interiorului capului si ascultati atent. Concentrati-va atentia asupra partii drepte a capului, langa urechea interna. Acolo se vor percepe niste sunete. Veti auzi, probabil, un sunet usor de clopotel, un bazait slab sau un fel de fasait. Ascultati cu atentie orice puteti auzi; astfel sunetul va deveni mai puternic si veti distinge cu timpul mai multe deodata. Pe masura ce sunetele devin din ce in ce mai puternice, alegeti unul dintre ele si concentrati-va asupra lui si nu-l parasiti; cu timpul veti avea senzatia ca acest sunet sircula prin tot corpul, transformandu-se in ceva mai subtil si mai rafinat. La inceput sunetele vor fi asemuite cu cele de clopotei, sunete de flaut, o cascada, un bazait, sunetul valurilor, sunete de greieri sau pasari, apoi ele vor fi mult mai subtile, mai rafinate. Este important sa le urmarim cu multa atentie deoarece ele dispar foarte rapid. Cand mintea yoghinului devine cuprinsa cu totul de acest sunet, el uita de lumea exterioara si se cufunda in sunet. “Mintea este asemenea unui sarpe, ea isi uita toata linistea cand aude de nada si ramane timtuita locului”Pancham Sinh The Hatha Yoga Pradipika

Nad Yoga si Canalul Central

Ultima parte a meditatiei kundalini o formeaza fuziunea tuturor metodelor. Dupa cateva minute de acomodare in curentul sonor, concentrati-va atentia simultan si asupra canalului central care trece prin coloana vertebrala. Nu este nevoie sa vizualizati firul de argint, dar percepeti trecerea lui prin sira spinarii in timp ce ascultati curentul sonor. Ascultati cu atentie curentul sonor si simtiti canalul central. Veti descoperi ca puteti urmari amandoua fenomenele in acelasi timp. Concentrarea asupra canalului central va orienteaza atentia spre miezul sistemului energetic, in timp ce concentrarea asupra curentului sonor va pune in legatura cu sursa tuturor energiilor si cu cea a inteligentei. Fuziunea celor doua este extrem de puternica. Aceasta metoda are posibilitatea de a elibera un flux masiv de energie, transportandu-l prin tot corpul. Practicati cel putin 15 minute, dupa ce ati parcurs celelalte meditatii.

Yoganidra- arta relaxarii profunde, somnul constient, autovindecarea, exploatarea in necunoscut

Capacitatile bazate pe practicarea relaxarii profunde, fac parte din procesul cunoscut sub numele de yoganidra. Numit si somnul yoghinilor, yoganidra este o unire de acord si un control al fortelor energetice care circula prin corp, forte care fac parte din oceanul energetic universal.Relaxarea, cu toate ca este un act de vointa, cere renuntarea la orice control, lasarea in voie, parasirea incordarii; relaxarea presupune un efort de vointa, o anumita stare de alerta si luciditate a constiintei, in timp ce trupul pare ca va scapa de sub control. Relaxarea profunda presupune si o mare doza de incredere in ea. Trebuie sa va doriti sa scapati de ingrijorari si sa credeti ca totul va fi foarte bine.

Relaxarea profunda in “postura mortului”: Intindeti-va pe spate, cu picioarele intinse si indepartae unul de celalalt la o distanta de circa 30 de centimetri. Bratele sunt intinse si departate de corp, cu palmele in sus, cu mainile la mai mult de 30 de centimetri distanta de corp. Inchideti ochii. Cu fiecare respiratie, afundati-va mai adanc corpul in podea, de parca forta gravitationala ar fi crescut. Dupa cateva minute puteti incepe un exercitiu de relaxare sistematic. Incepeti prin concentrarea atentiei asura picioarelor. Respirati incet si usor, simtiti labele picioarelor cat mai intens. In timp ce aerul este inspirat si expirat, anulati in mod constient orice tensiune de la nivelul labei piciorului. Apoi, concentrati-va atentia asupra gambei piciorului. La fiecare respiratie usoara, lasati sa se relaxeze complet fiecare muschi al gambei. Repetati acest proces la nivelul genunchilor , al coapselor, al pelvisului, al abdomenului inferior, al sezutului si al salelor, al pieptului si spinarii, al bratelor, al antebratelor, mainilor, gatului si fetei. Indiferent la ce parte a corpului va ganditi faceti-o temeinic, concentrandu-va intreaga atentie  asupra zonei respective. Dupa ce ati epuizat toate partile corpului, relaxand constiincios fiecare parte, faceti ca respiratia sa devina cat mai slaba, aproape imperceptibila. Acum va concentrati atentia asupra respiratiei intr-un mod mai difuz, cuprinzator. Nu faceti uz de concentrarea intensa, acordati atentie procesului, dar in modul cel mai detasat posibil. Din acest moment  puteti sa va lasati in voia somnului. Nu este nimic rau in astaMulti ajung la concluzia ca acest fel de relaxare pregateste foarte bine un somn odihnitor.

Etapa urmatoare in yoganidra este ceva mai dificila decat prima. Somnul constient presupune dezvoltarea capacitatii de a dormi si a fi totusi constient; aceasta prsupune impunerea controlului voluntar aupra functiilor involuntare. Daca veti persevera in practica yoga, veti descoperi cu timpul ca puteti sa va schimbati in mod voluntar presiunea arteriala, undele emise de creier, bataile inimii si multe alte procese ale corpului care sunt de regula involuntare. Ca urmare a controlarii constiente a acestor functii , apar avantaje cu ar fi prelungirea vietii si folosirea optima a energiilor proprii. Veti descoperi ca va puteti trmite corpul la culcare si in acelasi timp sa va mentineti mentalul  intr-o stare de mediatatie , ca apoi sa va treziti dupa vreo 10-20 minute, simtindu-va odihnit si proaspat.

Autovindecarea este urmatoarea etapa. Dupa ce ati gasit calea prin care se poate realiza o relaxare adanca, in care mintea este perfect treaza, puteti incepe sa invatati si autovindecarea. Este o vorba care spune: “daca o poti apuca inseamna ca o poti si misca”. Acesta este si principiul fundamental al autovindecarii. Sa spunem ca suferiti de o inflamare a sinusurilor si ca va doare gatul. Dupa ce ati intra intr-o stare de relaxare profunda, concentrati-va constiinta asupra sinusurilor si gatului, urmarind cu foarte multa atentie senzatiile de la acest nivel. Nu va grabiti, dureaza cam 7 minute ca sa simtiti aceste zone. Fara sa incercati sa fortati ceva, manifestati-va doar intentia de a readuce acele zone la o functionalitate normala, sanatoasa. Doriti numai ca insanatosirea sa aiba loc, simplu si la obiect. Acordati apoi atentie senzatiilor pe care le percepeti; si in acest caz nu fortati manifestarile.In acest moment incepe sa se manifeste controlul asupra curentilor energetici. Unul din lucrurile pe care le intelege orice yoghin desavarsit este faptul ca sanatatea trupului poate fi realizata si dirijata de o minte concentrata corespunzator.

Exploatarea in necunoscut presupune urmatoarea etapa. Putem avea parte in decursul acestei etape de numeroase experiente pe care nici macar nu ni le putem inchipui. Calea prin care se poate porni intr-o calatorie yoganidra este sa va dezvoltati capacitatea de a va deschide catre experiment, de a va abandona. Totusi, oricat de relaxat am fi, tot riscam sa fim surprinsi de o stare de panica ptin strabaterea unui tunel lung si luminos, cu o viteaza uimitoare.

Exercitii de yoga tibetana

Cele cinci exercitii tibetane stimuleaza circulatia libera a energiei prin chakre si alimenteaza nervii, organele si glandele din zonele respective. Exercitiile tonifica si intaresc grupele principale de muschi, realizand o conditie fizica foarte buna. Dupa ce va veti obisnui cu aceste exercitii, practicarea lor va la lua numai cinci-sase minute pe zi. Ele vor trebui repetate, pentru a se obtine cele mai bune rezultate, de douazeci si una de ori fiecare. La inceput, faceti fiecare exercitiu de zece sau douasprezece ori.

Nr.1

Stati drept, cu bratele intinse lateral. Degetele sunt lipite, palmele sunt intinse si cu fata in jos. Mentineti bratele in aceasta pozitie si faceti un cerc in sensul acelor de ceasornic. Daca ati intoarce capul spre dreapta, ati obtine sensul rotatiei; rotirea se face in jurul axei corpului. Repetati rotirea de douazeci si una de ori fara sa va opriti. Dupa ce ati terminat rotatiile, ramaneti cu picioarele lipite si cu mainile pe solduri. Inspirati profund, tragand aerul pe nari. Expirati pe gura cu buzele tuguiate ca pentru pronuntarea literei O. Repetati inspiratia si expirati, executand in total  doua respiratii profunde, inainte de a trece la exercitiul tibetan nr.2

Nr.2

Asezati-va pe spate pe o saltea sau pe un covor, cu picioarele intinse perfect, cu gleznele atingandu-se una pe alta. Bratele stau pe langa corp, cu palmele lipite pe sol ; inspirati pe nas, ridicati picioarele la un unghi ceva mai mare de nouazeci de grade, ridicati capul, coborand barbia in piept . Totul se face dintr-o singura miscare continua. Degetele mari de la picioare sa fie orientate spre cer; spatele va ramane drept, pe sol. Expirati pe nas sau pe gura, revenin cu picioarele si apoi in pozitie initiala-intinse perfect pe sol. Repetati intreaga miscare de douazeci si una de ori, inspirand la ridicarea picioarelor si a capului, expirand la coborarea lor. Cand ati terminat, ridicati-va, lipiti picioarele si puneti manile pe solduri; respirati adanc de doua ori, inspirand aerul pe nari si expirandu-l pe gura, cu buzele tuguiate ca la pronuntarea literei O.

Nr.3

Ingenungheati; monturile degetelor de la picioare se tin contact cu solul. Distanta dintre genunchi trebuie sa fie cam de 10 cm. Plasati palmele la spatele coapselor, imediat dupa fese. Coloana sa fie dreapta, iar barbia in piept . Inspirati pe nas, arcuindu-va din talie. Lasati capul sa cada cat mai mult posibil, dar fara sa va deranjeze . Mainile va asigura sprijinul, pe masura ce va lasati pe spate. Expirati apoi pe nas sau pe gura, in timp ce reveniti la pozitia initiala. Repetati intreaga miscare de douazeci si una de ori, intr-un ritm constant si continuu. Cand ati terminat, ridicati-va, lipiti-va picioarele si puneti mainile pe solduri ; respirati adanc de doua ori, inspirand aerul pe nari si expirandu-l pe gura, cu buzele tuguiate ca la pronuntarea literei O.

Nr.4

Stati asezat, cu picioarele intinse in fata. Puneti palmele lipite pe sol, langa coapse. Pozitia manilor este foarte importanta, ele trebuie  puse paralel cu coapsele. Puneti barbia in piept . Inspirand pe nas, ridicati coapsele odata cu indoirea genunchilor, lipind talpile pe sol si lasand capul sa cada liber in jos . Veti ajunge in pozitia in care trunchiul este paralel cu solul, iar mainile si picioarele sunt perpendiculare fata de sol. Expirati fie pe nas, fie pe gura in timp ce reveniti la pozitia initiala. Repetati miscarea de douazeci si una de ori, intr-un ritm cnstant si continuu. Nu permiteti alunecarea picioarelor. Ele trebuie sa ramana pe loc, pe durata  exercitiului. Bratele nu trebuie indoite, miscarea se face insa prin pivotarea umerilor. Ridicati-va in picioare dupa executarea exercitiului, lipiti picioarele si aduceti mainile in solduri. Respirati adanc de doua ori, inspirand aerul pe nari si expirandu-l pe gura, cu buzele tuguiate ca la pronuntarea literei O.

Nr.5

Incepeti exercitiul sprijinandu-va pe palme si pe monturile degetelor de la picioare. Atat bratele cat si picioarele sunt departate la circa 60 de cm. Capul este ridicat si dat pe spate . Cu bratele si picioarele drepte, inspirati aer pe nas si ridicati-va sezutul. Trageti si barbia in piept, formand din corp un triunghi perfect . Expirati aerul pe nas sau pe gura, in timp ce reveniti la pozitia initiala. Pe toata durata exercitiului, corpul ramane ridicat deasupra solului, cu exceptia palmelor si a monturilor de la degetele picioarelor. Bratele si picioarele nu se indoaie catusi de putin. Repetati intreaga miscare de douazeci si una de ori, intr-un ritm lin si neintrerupt. Dupa terminarea exercitiului , ridicati-va, lipiti picioarele si puneti mainile pe solduri . Repetati adanc de doua ori, inspirand aerul pe nari si expirandu-l pe gura, cu buzele tuguiate ca la pronuntarea literei O.

Dupa terminarea celor cinci exercitii, asezati-va pe spate si relaxati-va timp de mai multe minute. Faceti ca respiratia sa devina placuta si usoara. Sesizati senzatiile noi care apar in corp.

 Dupa cum afirma Peter Keder, cele cinci exercitii tibetane au fost create intr-o comunitate monahala al carei membri practicau celibatul.

Pentru o mai buna intelegere a acestora, cititi cartea:

Exercitii de yoga tibetana -Christopher S. Kilham