Pentru
a intelege mai bine aceasta tripartitie, suflet-minte-corp, putem sa ne-o
simbolizam ca fiind reprezentata prin trei figuri de stil si anume: sufletul ca
un vizitiu, mintea ca si caii vizitiului si corpul - caruta ce e condusa de
acesti cai. Ca drumul sa fie drept spre destinatia finala, a iesirii din
samsara, sau cu alte cuvinte, ca menirea
noastra sa se infaptuiasca, e nevoie sa existe o stransa coraborare intre
vizitiu, cai si caruta, iar acestea trei, in parte, sa fie inzestrate cu toate
calitatile care pot asigura un “bun mers al lucrurilor”. Gandirea pozitiva,
orientata spre binele comun, un corp sanatos si in putere, si un suflet iubitor
si cald creaza cadrul prielnic al implinirii induhovnicirii. In traditia
celtica, se vorbeste despre Orin, ca vizitiul Sfantului Patrick, cel care si-a
dat viata in timpul misiunii sale de convertire a asa-numitilor pagani la crestinism
in Irlanda. Ca atare, se subintelege ca in sufletul omului exista inradacinat
spiritul de sacrificiu, ce trebuie
manifestat ori de cate ori e nevoie pentru o cauza nobila. Numai in acest mod,
sufletul se inalta asa precum se povesteste ca s-a intamplat cu Odhra (Orin,
Oran) care dupa ce a murit subit in urma insotirii Sf-ului Columba spre Iona
(insula Scotia prima crestinata), Sf Columba a vazut cum sufletul insotitorului
sau urca spre Cer. El a fost printre cei 12 devotati care l-au insotit pe acest
sfant spre insula Iona. Sf. Patrick este deseori înfăţişat ţinând în mână un
trifoi, sau cu şerpi care fug de la el. El a folosit simbolul trifoiului pentru
a ilustra doctrina Sfintei Treimi. Cele trei frunze care cresc dintr-o tulpină
l-a ajutat să explice conceptul unui singur Dumnezeu în trei persoane.
"Datorez totul lui Dumnezeu pentru că din mila Lui atâţia oameni s-au
născut din nou întru El." spune Sf. Patrick Sfântul Columba (Luminatorul
Scotiei) este prăznuit în 9 iunie , iar împreună cu Sfântul Patrick al Irlandei (17 martie)
şi cu Sfânta Brigid de Kildaire (1 februarie)
este unul din cei trei sfinţi ocrotitori ai
Irlandei.
Sustinand
aceasta prezentare a figurilor de stil, Tacit
vorbeste despre divinatia
cailor pe care o practică germanii. Divinatia cailor este -spune autorul - un obicei tipic
german, pe care nu îl găsim la alte popoare: „Un
obicei numai al acestui popor este să incerce
si presimtirile
si prevestirile cailor. Acesti cai, albi si
nepângăriti de nici o muncă făcută pentru oameni, sunt hrăniti pe socoteala obstii
tot în pădurile si
dumbrăvile acelea; după ce
îi înhamă
la un car sfânt, preotul si regele sau mai-marele obstii merg pe lângă ei
si iau aminte la nechezatul si sforăitul lor. Si nici o altă prevestire
n-are mai mult crezământ decât aceasta, nu
numai la popor, ci si la fruntasi: în adevăr,
si unii si
altii socotesc că preotii sunt servitorii zeilor, dar caii stiutori ai gândurilor acestora." Se remarcă aici că trăpasii crescuti pentru divinatie
sunt „nepângăriti de nici o muncă făcută pentru oameni", spre deosebire de alti cai, folositi
în treburile zilnice sau la războaie. Pe de altă parte, ei sunt albi, spre deosebire de ceilalti, la care cromatica interesează mai putin; se reproduce aici
printr-un accesoriu de rit, ca albul este perceput ca superior tuturor celorlalte
culori. Gandurile omului asadar e nevoie a fi curate de orice pacat, devenind
pure asemenea “maestrului alb” prezentat aici.
Nessun commento:
Posta un commento