Esenta Spiritului Duh este Iubirea

Descopeream în spirit că ceea ce pleacă din centrum însuşi, care e amor, este Sfântul Duh, reprezentat prin apă, căci este numit de asemenea aqua sau unda. Când ai iubirea în spirituali, adică aceea care nu merge la sine însăşi sau la societate, ci la Hristos, iubirea ce constituie de asemenea centrul, atunci te găseşti în adevărata stare: Hristos este finis ultimum, alţii sunt fines medii, aceştia de pe urmă ducând la primul.

Facă-se voia Ta, eu sunt al Tău şi nu al meu, m-am dat Domnului Nostru ca el să facă cu mine ce vrea după plăcerea Sa. Nu vreau să fiu al meu, sunt sigur şi cred că Tu, o, Doamne, vei permite să fiu al Tău în toate zilele vieţii mele şi nu-mi vei lua Sfântul Tău Duh care mă fortifică şi mă susţine.

 Fiul lui Dumnezeu este iubirea; El e cel care, pentru a face bine speciei umane, a luat asupra sa nu numai păcatele ei, ci şi pedepsele cele mai grele; “căci dacă justitia domnea, misericordia trebuia să aibă loc per amorem.”  Tot ce e iubire pentru ceva, trebuie sa-l iubeşti nu ca pe un medium către unicul amorem, care merge la Dumnezeu şi la Iisus Hristos – ci iubirea cea mai profundă pentru Dumnezeu, se expima prin faptul ca nu mai simţi nici o altă iubire decât aceea pe care o găseşti în încrederea în Dumnezeu. E.Swedenborg

Omul material si omul spiritual

Omul material acţionează după cum doreşte omul spiritual şi de asemenea vorbeşte după cum gândeşte cel spiritual. Totul este atât de complet, încât acţiunea nu este altceva decât voinţă, iar vorbirea nimic altceva decât gândire, astfel încât, dacă îndepărtăm gândirea şi voinţa, vorbirea şi acţiunea încetează într-o clipă. Este limpede de aici că omul spiritual este într-adevăr om şi că el se află în omul material privit ca un tot, dar şi în fiecare parte a acestuia şi de aceea ei se aseamănă la chip, pentru că părticica din omul material în care nu acţionează omul spiritual, nu are viaţă. Dar omul spiritual nu poate apărea în faţa omului material pentru că ceea ce este material nu poate vedea ceea ce este spiritual, dar ceea ce este spiritual poate vedea ceea ce este material. Acest lucru este conform ordinii, iar reversul este contrar ordinii şi aceasta pentru că are loc în acest caz o pătrundere a spiritualului în material. De aici apare capacitatea de a vedea, pentru că vederea este de asemenea o pătrundere, dar nu şi invers. Omul spiritual este cel cunoscut ca spiritul omului şi care apare în lumea spirituală într-o formă umană perfectă şi trăieşte după moarte. Că toţi oamenii după moarte trăiesc în eternitate, este limpede datorită faptului că omul nu mai este atunci material, ci spiritual, iar omul spiritual, separat de cel material, rămâne aşa cum este în eternitate. Mai mult, partea spirituală din toţi oamenii este în comuniune cu Divinul, pentru că se poate gândi la El şi îl poate iubi şi poate primi toate acele lucruri care vin de la Divin, cum sunt acelea despre care vorbeşte biserica. De aceea omul poate fi unit cu Divinul prin gândire şi voinţă, care sunt cele două facultăţi ale spiritului uman şi reprezintă viaţa sa şi astfel, ceea ce este unit cu Divinul nu moare niciodată, pentru că Divinul este în el şi îl uneşte cu El. În ceea ce priveşte mintea sa, omul este creat după forma raiului iar forma raiului vine de la Divin însuşi, după cum se poate vedea în lucrarea Raiul şi Iadul, unde s-a arătat că „Sfera Divină a Domnului creează şi formează raiul” ( 7-12 şi 78-86), că „Omul este creat pentru a fi un rai în miniatură” (57), că „Raiul, văzut ca un tot, are formă umană” (59-66), că „îngerii au forme umane perfecte” (73-77).Tu iti construiesti raiul sau iadul prin puterea ta de a rezona la cele ceresti sau cele lumesti.

Calitatea apocaliptica- ANOTHER EARTH

Calitatea apocaliptica se exprima prin faptul ca omul recunoaste transfomarile sale la un nivel spiritual superior, regasindu-se pe sine prin linistea interioara care-i anima sufletul. Apocalipsa sau Revelatio, asa cum bine au denumit-o latinii, este o schimbare de constiinta, schimbare care, dupa ce a fost exterioara fiintei umane-daruind o evolutie pe orizontala, se pregateste sa implineasca Legea divina, dand impuls omului ca aceasta sa decurga si din interiorul fiintei sale;verticala si orizontala contribuie in acest fel la implinirea omului in aceasta existenta. In alt mod, omul va suferi prin manifestarea distrugerilor de ordin material, deoarece,Pamantul aliniindu-se schemei divine, forteaza omul sa-si recunoasca in el puterile nemarginite.

Acest Nou Pamant, descris si de Steiner ca fiind Jupiter, apare descris si in filmul Another Earth,metamorfozarea Omului petrecandu-se confom planului divin, totul avand rostul de a indeamna fiinta umana sa-si asume anumite responsabilitati in fata schimbarilor de aliniere planetara, responsabilitati ce se supun unei treceri a eului uman spre o lumina mult mai stralucitoare ca cea dinainte. Reusita in inaltare se datoreaza asteptarilor fiecaruia dintre noi si implicit a tuturor entitatilor universale de a urma Calea lui Hristos, aceea de a raspunde Vocii Tatalui ce ne Cheama. Adevarul se recunoaste prin regasirea Sinelui in Imaginea Celui Prea Inalt, noi traindu-ne siguranta de Sine in Pace si eternitate. Animus si Anima se impletesc dezvoltand Creatia Divina, relevata fiind noua prin Iubirea fara margini a Hristosului din noi. Renastem in Unu, manifestandu-ne umanitatea prin puterea cuplului.

-„Cartea Semnelor lui Adam”

Se spune ca arhanghelul Raziel i-a dat lui Adam o carte pentru a-l ghida in manifestare, prin gratia lui Dumnezeu. “Cuvantul e magic, cuvantul e creator.” Acest text, necunoscut niciunei ierarhii ingeresti are ca centru misterul intregii cunoasteri. Legenda spune că din iubire şi compasiune pentru neamul omenesc, Raziel a adunat întreaga cunoaştere a Cerurilor şi a condensat-o într-o singură carte, pe care a oferit-o lui Adam şi Evei. După căderea cuplului primordial, îngerii care fuseseră martori acestui lucru au decis că ar trebui să retragă învăţătura divină de la Adam, de moment ce el a dat ascultare învăţăturii Şarpelui, aşa că au furat cartea şi au aruncat-o în oceanul nesfârsit. Dumnezeu însă a trimis un înger pentru a repara această nedreptate, găsind cartea şi înapoind-o neamului omenesc. Numită „Cartea Semnelor lui Adam” aceasta era scrisă într-o manieră secretă, cu semne care nu puteau fi descifrate fără ajutorul direct al arhanghelului misterelor. Tradiţtia spune că Enoh a posedat această carte, apoi a fost pierdută până la Noe. Se spune ca profetul Enoh a primit cartea inainte de inaltarea si transformarea sa in Arhanghelul Metatron. Noe a primit si el o copie a cartii prin intermediul Arhanghelului Rafael si a folosit-o pentru a-si construi arca si a-i ghida pe pasagerii ei, dupa potop.Fiii lui Noe, Shem, Cham şi Yafet, erau astfel cu toţii iniţiaţi în misterele divine. După o tradiţie târzie, Shem ar fi fost însuşi Melchizedek, iar Cham era nimeni altul decât Zoroastru. Cham foloseşte cunoaşterea obţinută în mod incorect, decăzând în vrăjitorie, iar Cartea lui Raziel este încă odată ascunsă omenirii, până ce Dumnezeu o trimite din nou, de data aceasta lui Solomon. Exemplarele pe care le avem astăzi din această lucrare susţin că ea ar fi fost dată mai apoi regelui Solomon, conţinând informaţii despre îngeri, astrologie, meteorologie, kabbală, talismane şi nume divine. Kabala in ebraica “קבלה”, are la radacina verbul " kabal",si inseamna a primi sau a accepta relatarea orala.

Despre Arhanghelul Raziel putem spune ca ne poate ajuta sa intelegem materialele ezoterice, principiile manifestarii, geometria sacra, fizica cuantica si alte informatii de nivel inalt. Ne poate deschide catre nivele mai inalte ale abilitatilor psihice si ne poate creste abilitatea de a vedea, auzi, cunoaste si simti ghidarea Divina. Precum un vrajitor Divin, Raziel ne mai poate asista in procesele alchimice, de clarvedere si magie divina. Putem să chemăm oricând în ajutor acest arhanghel minunat când dorim să înţelegem mai bine misterele lui Dumnezeu sau misterul vieţii noastre sau când avem nevoie ca înţelepciunea şi înţelegerea divină să se manifeste în noi, prin următoarea invocaţie sacră: “Prin numele lui Dumnezeu Cel Prea Înalt Yah, te chem, preaînţelept şi preaputernic arhanghel Raziel, pentru a mă ajuta să cunosc şi să înţeleg din plin ceea ce am nevoie, Aici şi Acum. Amin!”

Despre Cerul lui Swedenborg

 Un vers din Tennyson spune că sufletul nu doreşte locuri aurite, că doreşte pur şi simplu darul de a continua, de a nu sfârşi, de a fi. Altfel spus, cerul de care ne vorbeste Swedenborg este cerul iubirii şi, mai ales, un cer al muncii, un cer altruist. Fiecare înger munceşte pentru ceilalţi: toţi lucrează pentru binele celorlalţi. Nu e un cer pasiv. Nici un cer al recompensei. Dar există în cerul lui Swedenborg un alt aspect important: cerul lui e un cer prin excelentă intelectual. El spune că nu e suficient, că omul drept trebuie să se mântuiască şi din punct de vedere intelectual. El imaginează cerul ca o serie de conversaţii între îngeri. Dacă un om nu e în stare să urmărească conversaţiile acestora, el nu e demn de a intra în ceruri. Trebuie să rămână singur. Swedenborg povesteşte emoţionanta istorie a unui om care în timpul vieţii şi-a propus să câştige cerul: pentru aceasta a renunţat la toate plăcerile simţurilor. - S-a retras în deşert. S-a desprins de toate. S-a rugat să dobândească cerul. Şi astfel, încet-încet, şi-a sărăcit viaţa. La moartea lui ce se întâmplă? Ajunge în cer şi acolo nu ştie ce să aleagă. Încearcă să asculte conversaţiile îngerilor, dar nu înţelege nimic. Încearcă să înveţe artele, încearcă să asculte tot, să înveţe tot, dar nu reuşeşte, căci e sărăcit. Un om drept, dar sărac cu duhul. I se acordă atunci graţia de a putea proiecta imaginea deşertului. În acest desert el se roagă fără să se despartă de cer, cum se ruga pe pământ - căci el a înţeles că s-a făcut nedemn pentru cer prin penitenţa sa, şi-a sărăcit viaţa refuzând bucuriile şi plăcerile ei, lucru care e departe de a fi bun.

Profetul Ilie “Domnul meu este Jahve”

In Apocalipsa lui Elia, profetul Ilie-zis si Eliyah, Elijah, Elias, Elia, Ilyas, prezice detaliile sfarsitului lumii: venirea lui Antihrist, razboaiele... Exista si o versiune a acestei opere in care se vorbeste despre aparitia “fiului nelinistii” care va imita toate miracolele facute de Iisus. Elia si Enoh se lupta impreuna contra Antihristului pe durata a 7 zile, apoi sunt ucisi, dar in cele din urma vor reinvia  dupa 4 zile, observand armata sfintilor care invinge pe falsul profet si pe cei care-l slujeau. O legenda spune ca Ilias dupa ce a fost ridicat la cer a fost transformat in ingerul Sandalphon, dar dupa o alta se relateaza ca acesta deja era prezent ca “unul din cei mai mari si potenti ingeri ce stapanesc focul”. Se povesteste ca Elias l-a invins si l-a facut prizonier pe Ingerul Mortii si ca l-ar fi ucis daca nu ar fi intervenit Dumnezeu, care inca mai avea nevoie de acest inger. Rabinul Eliezer sustine ca Elia are misiunea de a sta la intrarea in Paradis pentru a ghida spiritele milostive la locurile lor.

Muntele Carmel este un loc venerat de evrei, crestini, musulmani. Numele ebraic "Carmel" înseamnă "grădină roditoare" datorită vegetaţiei extraordinare care creşte pe acest munte. Muntele Carmel a fost locul unde profetul Ilie a susţinut luptele sale pentru apărarea credinţei Israelului împotriva preoţilor lui Baal. Pe acest munte profetul a distrus cultul lui Baal şi a reconstruit altarul lui Jahwe Tot aici, Ilie, a obţinut de la Dumnezeu să cadă ploaie de sus, ploaie prevestită de un nouraş, ce înainta încet dinspre Orient Odată cu creştinismul, Muntele Carmel a devenit ţinta tuturor celor care căutau singurătatea şi iubeau contemplaţia.Musulmanii numesc muntele Carmel – Jebel Mar Ilyas.- muntele lui Ilie. In islamism se zice ca atunci cand Mahomed a ajuns in Cer, acompaniat de ingerul jibrail, il intalni pe Ilyas si Idris, adica pe Ilie si Enoh. In mediul alchimistic se vorbeste despre “calea lui Elia”, datorita ei sufletul tau se poate transforma inspre un nivel spiritual superior.Se spune ca atunci cand va veni Mesia, Domnul va reuni muntii Tabor, Sinai si Carmel, reconstruind  Templul, pe ale caror varfuri din “muntele combinat” va rasuna Corul Slavei lui Dumnezeu.

“De aceea, multe secole mai tarziu, cand Iisus i-a intrebat pe discipolii sai, cine cred ca este El, unul i-a  raspuns ca Moise, altul ca...Ilie. Iar mantuitorul a spus despre sine ca a venit sa implineasca Legea, nu s-o strice!” Prin simbolismul reunirii celor trei munti se implineste Legea, construiindu-ne prin Hristos, Templul Divin, ce isi are ca sediu –sufletul Omului  Indumnezeit.

Calatoria spre Centru sau legenda labirintului

„Sunt orb, Doamne, pentru ca vad si nu inteleg”.

In mitologia greaca se spune ca Tezeu, fiul regelui Atenei a ales sa fie parte a tributului de sapte baieti atenieni si sapte fecioare, ce urmau a fi jertfiti pentru a satisface setea de sange a Minotaurului. Aceasta creatura jumatate om , jumatate taur, traia intr-un labirint impenetrabil. Tezeu putea sa scape cu viata si sa se intoarca la Atena doar daca reusea sa strabata labirintul si sa omoare Minotaurul. Toti cei care au incercat inainte au esuat. Dar Ariadna, fiica regelui Cretei, indragostita fiind de Tezeu i-a dat acestuia un fir care sa-l calauzeasca inapoi dupa ce acesta va fi omorat Minotaurul. Inainte de plecarea sa, Tezeu i-a spus tatalui sau, Aegeus, ca daca planul sau va izbuti, la intoarcerea corabiilor va inalta panzele albe in loc de cele negre. Cu toate ca eraul Tezeu ucide Minotaurul si se intoarce victorios calauzit de firul Ariadnei, uita sa ridice panzele albe ale corabiilor, motiv pentru care Aegeus crede ca fiul sau a fost omorat si se arunca in mare (de unde provine si numele Marea Egee). Labirintul este un simbol stravechi care se refera la complexitatea fiintei. El reprezinta calatoria spre centrul nostru spiritual si reintoarcerea noastra in lume sub o forma transfigurata. Centrul labirintului este ceva din care omul isi extrage vitalitatea si energia, alegoric fetusului care se dezvolta si se hraneste cu ajutorul cordonului ombilical al mamei. Fara acapararea centrului si fiind separat de sursa de energie a pantecelului primordial, omul este condamnat la o nastere prematura. Iar pentru a se renaste, trebuie sa strabata drumul sinuos al labirintului, in scopul reintegrarii Sinelui adevarat...care se spune ca este Dumnezeu,, Calea, Adevarul si Viata.” Nimeni nu este scutit de lupta lui Tezeu sau de iminenta neglijentei la intoarcere. Acest periplu spiritual este menirea omenirii, iar suferinta, dizolvarea ego-ului este punctul cheie al metamorfozarii fiintei noastre. Poate nu intamplator in aceasta legenda actorii principali sunt Tezeu si Ariadna, cei ce uniti fiind dau renasterea cuplului primordial. Barbatul este pentru femeie lumina, iar femeia pentru barbat liniste.Suntem intr-o permanenta cautare a iubirii, fie ca unii dintre noi constientizam sau nu...cand o gasim, in final,  ne regasim de fapt pe noi , de aceea se si explica  pacea, linistea traita, iar ce ne tulbura inainte, acea miscare perpetua, nu va mai avea niciun efect asupra noastra. Ramanem tacuti in fata Imensitatiii. Atractia(fizic), intelegerea(mental), spiritualitatea(sufletesc)  sunt treptele de atingere a comuniunii intre barbat si femei; energia, gandul si emotia sunt elementele necesare alcatuirii umanitatii din noi. Regasindu-l pe Adam Kadmon ne amintim ca totul se afla intr-Insul. Nimic fara Dumnezeu e ideea centrala a religiilor monoteiste.Poate daca nu am fi renuntat la cordonul ombilical nu ar fi existat atata separatie...de asta cred ca este si nevoie sa visam pentru a putea extrage imagini din adevarata realitate; contextul de a te afla in burta mamei e cel ce-ti ofera pe deplin bucuria de A Fi, e expresia mirajului intregii creatii.