Rasa umană este fundamentul pe care este construită împărăţia cerurilor, deoarece omul a fost creat ultimul, iar ceea ce este creat ultimul este fundamentul a tot ceea ce îl precede. Creaţia a început de la suprem sau ceea ce este cel mai tainic, adică de la Dumnezeu şi a continuat către aspectele ultime sau extreme. Capătul final al creaţiei este lumea materială, care include globul pământesc cu tot ceea ce se află pe el. După ce au fost făcute toate acestea, a fost creat omul şi în el au fost adunate toate lucrurile ordinii divine de la primul până la ultimul. În adâncul fiinţei lui au fost adunate acele lucruri ale ordinii care sunt esenţiale iar spre exterior au fost adăugate aspectele ultime, astfel că omul a fost creat conform ordinii divine ca formă. De aceea, toate lucrurile din om şi în legătură cu omul, aparţin atât cerului cât şi lumii: cele din mintea lui cerului iar cele din corp, lumii. De aceea, lucrurile din cer pătrund în mintea şi sentimentele omului şi sunt primite în funcţie de gradul de receptivitate al spiritului său, iar lucrurile din lume pătrund în senzaţiile şi dorinţele sale şi sunt primite în funcţie de gradul de receptivitate al corpului său, dar totuşi în conformitate cu gândurile şi sentimentele spiritului său. Din această ordine a creaţiei se poate vedea că lanţul legăturilor de la primele la ultimele lucruri este în aşa fel creat încât toate împreună formează un întreg, în care lucrurile dintâi nu pot fi separate de cele de pe urmă (aşa cum cauza nu poate fi separată de efectul său). De asemenea, lumea spirituală nu poate fi separată de cea fizică, nici cea fizică de cea spirituală şi astfel nici cerul îngerilor de rasa umană, nici rasa umană de cerul îngerilor. Toate sunt astfel prevăzute de către Domnul, pentru ca ambele să-şi poată oferi ajutor reciproc, adică cerul îngerilor rasei umane, iar rasa umană cerului îngerilor. De aici rezultă că locuinţele îngerilor se află într-adevăr în Cer, deşi sunt aparent separate de cele ale oamenilor. Totuşi, ei sunt alături de oameni în sentimentele de bine şi adevăr. Faptul că ne apar ca fiind separaţi este doar o aparenţă; se înţelege că îngerii locuiesc împreună cu oamenii atunci când aceştia nutresc sentimente de bine şi adevăr: “Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreuna cu el. (Ioan 14:23)” Forma cerului este precum forma minţii umane, a cărei perfecţiune creşte proporţional cu creşterea adevărului şi a binelui, de unde îi vin inteligenţa şi înţelepciunea. Mintea, in viziunea lui este formată din intelect şi voinţă. Mintea omenească (şi cea angelică) este astfel concepută încât poate fi umplută în eternitate. Astfel, mintea se perfecţionează pe măsură ce este umplută. Aceasta se produce mai ales dacă omul este condus de Domnul, pentru că atunci el este familiarizat cu ceea ce înseamnă adevărul pur, care este sădit în intelectul său şi cu binele pur care este sădit în voinţa sa. Pentru că Domnul dispune atunci de toate lucrurile care există într-o asemenea minte care treptat ia forma cerului până când, în cele din urmă, ea devine un cer în miniatură.
Nessun commento:
Posta un commento