sabato 7 gennaio 2012

Impactul filosofiei neoplatoniciene a lui Marsilio Ficino asupra operei “La Flagellazione di Cristo” de Piero della Francesca



Misterioasa opera este expusa in Palazzo Ducale din Urbino- Italia. Simbolistica ezoterica a lucrarii se pare ca ar transmitae dorinta autorului de a se fonda o “lume noua”. In ce ar consta aceasta “lume noua”? Titlul lucrarii este dat prin ceea ce se gaseste in partea secondara a operei, pe cand ceea ce se surpinde in primul plan este imaginea unor trei oameni. Cine sunt de fapt cei trei? Multi oameni de stiinta sunt de parere ca ei nu ar avea nicio legatura cu perioada rastignirii lui Iisus, ci ar face parte din perioada contemporana a realizarii tabloului , cea a Renasterii. Ce a dat de gandit in primul rand lucrarii a fost tanarul blond din centru, imbracat cu o roba rosie si dezcaltat. Privind in spatele lucrarii, pe Pilat, observam ca a sa palarie e asemanatoare cu a suveranului Constantinopolului Ioan al-VIII-lea Paleologul. Ce ar putea cauta un suveran bizantin in tabloul lui Piero della Francesca? In perioada de inceput a renasterii din occident, e de mentionat ca in orient avea loc caderea Imperiului bizantin prin invadarea turcilor. Pe 15 februarie 1439 orientul si occidentul se intalnesc; suveranul bizantin a venit sa ceara suport papei pentru a evita infrangerea finala. E posibil ca Piero della Francesca sa-l fi vazut pe imparatul bizantin cand a venit la papa. Basilio Bessarione este un alt personaj prezent in tablou, printre cei trei oameni evidentiati, si care s-a inumarat printre acei functionari ai suveranului ce au fost prezenti la intalnirea cu papa. El este un calugar ortodox care s-a nascut pe coastele Marii Negre si care la un pic peste 30 de ani era deja Mitropolit de Nicea. El era portavocea bisericii ortodoxe.
Se pune despre acest tablou ca ar fi expresia unei ceremonii initiatice cavaleresti- imaginea per ansamblu infatisand un templu. Cele mai importante Ordine Cavaleresti sunt: Ordinul Sarmanilor Cavaleri ai lui Hristos si ai Templului lui Solomon cunoscut drept Ordinul Templier, Ordinul Cavalerilor Ospitalieri, Ordinul Dragonului, din care a facut parte si Vlad Tepes, Ordinul Teutonic etc. Printre altele, Miorita este vazuta ca o initiere sacerdotala, Mesterul Manole ca o initiere mestesugareasca, Iovan Iorgovan ca una cavalereasca.
Un mare initiat prezent in randul celor care s-au reunit sa se duca la papa a fost Georgio Genisto Pletone, care avea pe atunci peste 80 de ani ;el era cunoscut ca un mare maestru ce a contribuit la fondarea unei scoli dupa Academia lui Platon. Unul din cei ce-l ascultau pe maestru si care a avut un impact covarsitor asupra fondarii renascentismului, era si fiul doctorul personal al lui Cosimo De Medici: Marsilio Ficino. Multumita acestui tanar invatacel se va schimba pentru totdeauna cultura occidentala. Filosoful Marsilio Ficino poate sa fie tanarul blond din tablou dupa analizele antropometrice, anumite descrieri ale infatisarii sale si dupa aplicarea testului age progration. Ce cautau deci cele doua personaje unul langa altul in tabloul lui Piero della Francesca? Se poate vorbi de un rit de initiere? Initiatorul acestui tanar blond este Bessarione. El este maestrul in initiere dupa moartea lui Georgio Genisto Pletone. Bessarione e cel care duce mai departe cunostintele antice, in special misteriile lui Platon. El a devenit cardinal al bisericii sfinte romane. El va incerca sa imbine cele doua “arme” platonismul si crestinismul. Putem gasi in tablou toate cele patru elemente ce caracterizeaza ritualul unui cult de initiere; ilustrarea purificarii e specificata prin parul umed al personajului blond; al doilea element este cel al mortii-o moarte simbolica ce ajuta initiatul de a accede la o constiinta superioara. Aceasta este sugerata printr-o banda rosie ce acopera ochii si care este ascunsa in tablou la unul din personaje. In timpul initierii trebuia sa se treaca si peste asa numitele “orgalii” ce constau in proba pamantului,- neofitul era supus sa depaseasca anumite obstacole care-l, sa spunem, “intepau”, proba focului -trecea cu mana peste “focul lumanarii” sau era atins de ceara fierbinte , proba aerului-ce consta in vantul ce-l asuprea; la sfarsit, initiatul era intrebat “tu ce doresti?”, iar el raspundea: “eu vreau lumina”, adica lumina spirituala, iar banda rosie ii era atunci luata de pe ochi. Tot in ritualul de initiere se vorbea si despre misiunea statica - e vorba despre locul unde ajunge neofitul dupa asa numita moarte; e starea de luciditate sau “vederea statică”- in aceasta stare de liniste spirituala, i se deschide perceptia in legatura cu ceea ce inseamna cunoasterea adevarului; o alta constanta initiatica este reprezentata de incoronarea (capul personajului blond din tablou este inconjurat de o coroana de lauri). Un alt simbol ce apare in tablou este steaua in opt puncte, ce reprezinta inima structurala geometrica a tabloului. Steaua este simbolul lui Venus ce reprezinta pe zeita iubirii, a initierii, a regenerarii, considerata a fi o forma neo-pagana, cheia de baza a teologiei lui Marsilio Ficino.Podeaua din tablou are reprezentate 2 stele in opt puncte, separate de o sabie cu varful in sus-simbol al adevarului. Blazonul regal al ţării Mu, avea drept simbol steaua cu opt colţuri şi o cruce în interiorul acesteia(cel mai vechi simbol solar din lume) Din dispãruta tarã Mu, geografia modificatã ne mai pãstreazã unele zone, cum sunt Insula Pastelui, Tonga-Tabu, insulele Landrone, insulele Hawaii.
In acest tablou, putem spune ca, este infatisat visul de reinoire al bisericii crestine, bazata pe cunostintele preluate de la anticii maestrii, ca Platon, un vis pe care papa nu l-ar fi incuviintat sa se intample atunci. E visul de impacare a celor doua Biserici, catolica si ortodoxa, a orientului cu occidentul. In acea perioada, Bessarion se lupta pe cale diplomatica pentru a strange fonduri in lupta cu turcii, dar in pofida acestor incercari el nu reuseste sa-i elimine, iar Constantinopolul a fost cucerit pana la urma. Si totusi el a inteles ca pentru a salva lumea bizantina, trebuie sa schimbe lumea occidentala si pentru asta el se va servi de stravechile doctrine, punand in final bazele renasterii. Lupta sa a avut putem spune izbanda pe plan cultural, filosofic, prin aplicarea aceslor invataminte stravechi, invataminte ale lui Platon, ce atesta faptul ca bazele culturii occidentale renascentiste sunt in fapt de origine bizantina.

Nessun commento:

Posta un commento