venerdì 4 novembre 2011

Semnificatia culorilor aurei

Oamenii foarte destepti, dar care sunt cu totul absorbiti de satisfacerea pornirilor lor animalice, au mult verde în aura lor. Totusi, în acest caz, verdele este mai mult sau mai putin nuantat cu brun sau cu un brun-rosu. Oamenii lipsiti de inteligenta au o mare parte din aura lor strabatuta de curenti de un brun-rosu sau chiar de culoare rosu-închis ca sângele. Cu totul alta decât în cazul unor asemenea afecte, este aura dispozitiilor sufletesti linistite, echilibrate si meditativ-gânditoare. Nuantele brune si rosiatice sunt înlocuite cu diferite nuante de verde. Efortul de gândire face ca aura sa aiba o nuanta fundamentala de un verde binefacator. Asa arata mai ales aura acelor firi despre care se poate spune ca stiu sa se împace cu orice situatie din viata. Nuantele de culoare albastra apar la starile sufletesti care exprima devotament. Cu cât omul îsi pune mai mult Sinea în slujba unei cauze, cu atât mai semnificative devin nuantele de albastru. Si în aceasta privinta întâlnim doua feluri de oameni, absolut diferiti. Exista naturi umane care nu sunt obisnuite sa-si dezvolte puterea de gândire, suflete pasive, care nu au altceva de aruncat, ca sa spunem asa, în curentul evenimentelor din lume, decât „firea lor buna”. Aura lor licareste într-un albastru frumos. Tot astfel arata si aura multor firi religioase, devotate. Sufletele miloase si acelea care duc bucuros o existenta închinata cu totul operelor de binefacere au o aura asemanatoare. Când asemenea oameni mai sunt si inteligenti, atunci curentii verzi alterneaza cu altii albastri, sau albastrul ia o nuanta verzuie. Ceea ce deosebeste sufletele active de cele pasive este faptul ca albastrul lor se îmbiba, din launtru în afara, cu nuante de culoare deschisa. Firile inventive, care au gânduri productive, radiaza oarecum dintr-un punct launtric în afara nuante de culori deschise. Acesta este, în cea mai mare masura, cazul acelor personalitati pe care le numim „întelepte”, si mai ales al acelora care sunt bogate în idei rodnice. În general, tot ce are legatura cu activitatea spirituala are mai mult forma de raze care se extind pornind din launtru; pe când tot ce-si are originea în viata animalica se prezinta sub o forma de nori neregulati care strabat aura. Un cap inventiv, care îsi foloseste toate gândurile pentru satisfacerea pasiunilor senzoriale, are în aura nuante de un albastru-rosu închis; în schimb, acela care îsi foloseste gândurile în mod altruist, pentru un interes obiectiv, are în aura sa nuante de culoare de un rosu-albastru deschis. O viata în spirit, unita cu un devotament nobil si cu putere de sacrificiu, arata culori roz-rosii sau violet deschis.Nu numai structura fundamentala a sufletului, ci si emotiile trecatoare, dispozitiile si alte trairi launtrice îsi arata în aura fluctuatiile de culori. O suparare puternica, izbucnita brusc, provoaca fluctuatii rosii; sentimentul de onoare ranit, care se manifesta în revolta subita, se poate vedea aparând sub forma de nori de un verde închis. Daca la un om se observa un acces de frica, acesta se manifesta în aura prin dungi valurite de culoare albastra cu un luciu albastru- roscat, care o strabat de sus pâna jos. În aura unei persoane care asteapta cu încordare un anumit eveniment se pot observa dungi rosii- albastre, care îi strabat continuu aura, radiind din launtru spre exterior. În aura persoanelor care sunt puternic afectate de orice impresie exterioara se arata o continua pâlpâire de puncte si de pete mici albastru-rosiatice. La oamenii care nu sunt prea viu impresionabili, aceste pete mici au nuante de galben-portocaliu, sau chiar o frumoasa coloratie galbena. Asa-numita „împrastiere” sau „distractie” a oamenilor se manifesta prin pete albastrui, batând în verzui si având o forma mai mult sau mai putin schimbatoare. Rozul indica o entitate binevoitoare, iubitoare; albastrul este semnul evlaviei. Cu cât evlavia se apropie mai mult de ardoarea religioasa, cu atât mai mult albastrul trece în violet. Idealismul si seriozitatea vietii într-o conceptie mai înalta se vad ca un albastru- indigo. Exista – chiar daca un numar relativ mic – oameni care sunt “adaptati vederii în întuneric”. Persoanele care percep culorile în întuneric vad fruntea si partea de sus a capului albastra, partea din dreapta tot albastra si cea din stânga rosie sau unii… galben-portocalie

Rudolf Steiner

Nessun commento:

Posta un commento