Cultura şi educarea dorinţelor

„Înainte ca ochiul să poată vedea, trebuie să-şi piardă obiceiul de a  plânge.” spune Rudolf Steiner. Acesta este un mijloc, o forţă de a face să se trezească treptat în suflet simţurile superioare. Referitor la dorinţele care există în suflet, omul se orientează încă după poftele sale. El trebuie să înveţe să-şi depersonalizeze dorinţele. Aceasta este prima treaptă. Următoarea treaptă este să nu se mai orienteze după dorinţele sale proprii, ci după cele care vin din afară. Când omul se orientează mai departe din proprie voinţă şi nu conform gândurilor care se înalţă în el si se dedică conştient gândurilor străine lui, atunci el se inalta. De aceea noi trebuie să căutăm în lumile superioare ceva în afara orizontului nostru, pentru a ne dedica lui, aşa cum ne dedicăm obiectelor din lumea fizică. Se învaţă astfel a se cunoaste dorinţele care sunt juste pentru omenire, şi omul se orientează după ele, aşa cum se orientează prin constrângere exterioară după obiectele senzoriale. “Cultura şi educarea  dorinţelor ne conduc spre planul astral.” Rudolf Steiner