Simbolistica “rozei vanturilor” Prin ce stea ne indreptam privirea? “Acasa” exprima centrul universului meu ; acolo-i “buricul pamantului”

La intoarcerea in locul de unde a plecat, Dorothy fericită, încă sigură că visul ei a fost real, il îmbrățiseaza pe Toto și spune "There's no place like home" (Nicăieri nu-i ca acasă). Acasa e intr-adevar locul la care oricine tanjeste, dar el nu poate fi gasit cu adevarat decat dupa ce se parcurg cateva etape:

Iata ce ne spune autoarea Livia Bazu:

“Ascultati       

ascultati-va

Cautati cautati-va

Gasiti gasiti-va”

Astfel, maestrul interior iti spune asculta pentru apoi a sti “A Cauta” …numai asa vei afla (Gasi) Adevarul.

Iar nimic nu se poate fara constientizarea faptului ca  putem functiona doar impreuna…sa ne ascultam/ sa ne cautam/ sa ne gasim

Cerul ne ofera bogatiile spiritului, iar Pamantul pe cele ale omului. Prin Unitate in diversitate sporim deopotriva comoara eterna a Fiului lui Dumnezeu, cu averea Fiului Omului. Inima:

- Locul de intalnire al Fiului Omului cu Fiul lui Dumnezeu.

Genesa (Facerea) 9

1. Dumnezeu a binecuvantat pe Noe si pe fiii sai si le-a zis: "Cresteti, inmultiti-va si umpleti pamantul.

3. Tot ce se misca si are viata sa va slujeasca de hrana: toate acestea vi le dau, ca si iarba verde.7.  Iar voi, cresteti si inmultiti-va; raspanditi-va pe pamant si inmultiti-va pe el!"

13. curcubeul Meu, pe care l-am asezat in nor, el va sluji ca semn al legamantului dintre Mine si pamant14. Cand voi strange nori deasupra pamantului, curcubeul se va arata in nor;. 6. Curcubeul va fi in nor; si Eu Ma voi uita la el ca sa-Mi aduc aminte de legamantul cel vesnic dintre Dumnezeu si toate vietuitoarele de orice trup de pe pamant."

Gasim în traditia românesca unele credinte referitoare la Centrul Lumii. Este aspectul atins si de Eliade in Mitul etrnei reintoarceri. - mitul eternei reîntoarceri (le mythe de l’éternel retour), cu sensul lui rău de înlănţuire în condiţia umană, în cercul naşterilor, morţilor şi renaşterilor Drumul spre centru, in schimb, explica eseistul, pus in valoare si prin aceasta poezie dar si prin povestirea “Vrajitorul din Oz,” este trecerea de la o zona profana într o zona sacra, translatia de la irealitatea vietii imediate la realitatea absoluta, de la iluzie la devenire, la ontic, de la umanitatea muritoare la îndumnezeire.
„Acest drum spre centru implica întotdeauna efort, suferinta, ratacire, este o ascensiune dificila. Pe un alt nivel, drumul spre centru se reduce la drumul catre sine însusi, de exemplu, în asceza si contemplatia indiana Scriitorul exemplifica cu literatura universala: o lunga ratacire bogata în peripetii si suferinte, este întoarcerea lui Ulise în Itaca sau luptele si încercarile lui Aeneas; romanele medievale nu sunt altceva decât o lunga si dramatica însiruire de probe pe care eroul le învinge ca sa ajunga la tinta. În cazul romanelor din ciclul Graal, tinta aceasta prezinta în ea însasi datele si simbolismul centrului. Divina Comedie este o coborâre în Infern, urmata de ascensiune, aidoma temelor initiatice clasice. Nu e întotdeauna obligatorie prezenta motivelor calatoriei, a aventurilor si ratacirilor, a probelor si monstrilor, pentru a omologa o opera literara unui drum spre centru. Opere de seama ale literaturii universale au ca tema centrala cautarea obstacolului, lupta cu pacatul sau ignoranta, lupta cu destinul. Sunt teme de structura rituala, initiatica.
A indrazni sa pleci la drum, a-ti face curaj este punctul esential in demersul pe calea devenirii; gandul calauzitor e necesar a fi, dupa spusele lui Eliade :  „A nu - ti fi frica de nimic, înseamna a privi tot ce se petrece în lume ca spectacol. Asta înseamna sa putem interveni oricând, prin imaginatie, si putem modifica spectacolul asa cum vrem noi”…acesta este in fapt si miezul teoriei lui Eliade, iar viata ca si spectacol este pusa in figuratie  si prin poezia L. Bazu cu personajele inspirate din povestirea Vrajitorul din Oz. Personajele sunt, in fapt, parti din noi insine ce-si manifesta “dorul de acasa”

Intorcandu-ne la simbolistica centrul/ buricul pamantului putem adanci aspectul si pe linia radacinilor noastre stramosesti pentru a patrunde mai in profunzime intelesul versurilor:

“Aflati

insula –stea

ascunsa printre petalele rozei vanturilor”

In majoritatea reprezentarilor rozei vanturilor apare inscrisa in centrul imaginii o insula….

Bunaoara se credea ca pamântul este înconjurat de apa Sâmbetei. Apa Sâmbetei este matca tuturor apelor Acolo e cetatea lui Dumnezeu si Marul Rosu. Toate apele lumii ies din Marul Rosu se raspândesc în lume si se întorc la Marul Rosu. El se gaseste acolo unde este Buricul Pamântului. Pe Buricul Pamântului este un Munte Sfânt.. Roza vânturilor este reprezentarea grafica a frecventei vântului pe cele opt directii cardinale si intercardinale. Numarul opt se pune în relatie cu octogonul – figura intermediara între patrat si cerc si, ca atare, semnifica lumea intermediara, între cea terestra conotata prin patrat si cea uraniana, simbolizata prin cer” Cristina Panculescu ne lamureste si mai clar în privinta simbolismului octogonului : „ Octogonul este simbolul geometric plan al Centrului; simbolul numeric este 8…Un alt simbol geometric plan atasat Centrului este octogonul stelat (inca o data se poate face trimitere la “insula-stea” ) Acest simbol se raporteaza la aspectul activ, „ functional”, al Centrului … Prin Centru, dupa cum afirma toate traditiile , se face legatura între Cer si Pamânt. Simbolul geometric plan al Cerului este cercul. Simbolul geometric plan al Pamântului este patratul. Simbolul geometric plan al Centrului este octogonul care face trecerea de la patrat ( Pamânt) la cerc (Cer) si reciproc” Interesant este, de asemenea, si faptul ca forma schematica a octogonului este rezultatul juxtapunerii a doua cruci: crucea greaca (+) si crucea Sf Andrei(X). Or,numele Sf Andrei deriva de la substantivul masculin andros care în limba greaca înseamna Om, iar Om este desemnarea lui Zamolxe ca Stapân al Centrului si Rege al Lumii. Tot Ivan Evseev ne mai spune: „ Opt este numarul totalitatii si al echilibrului cosmic, reprezentate prin cele opt directii ale spatiuni ( inclusiv geografice) si prin roza vânturilor: patru puncte cardinale si patru directii intermediare. Aceasta poate semnifica însa si directiile migratiei hiperboreene, cu carcater civilizator.

Si acum tot despre o “roza a vanturilor”ceva mai actuala… Monumentul Kilometrul zero localizat în centrul Bucurestiului, România, în fata Bisericii Sf. Gheorghe Nou, sector 3, a fost conceput de arhitectii Horia Creanga si Stefan Niculescu si materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938. Monumentul de la Kilometrul 0 este o roza a vânturilor, între razele careia sunt gravate denumirile principalelor provincii istorice românesti: Muntenia, Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat, Oltenia, Basarabia si Bucovina. În centrul rozei, sculptorul a plasat o sfera încinsa pe circumferinta cu un brâu pe care sunt reprezentate semnele zodiacului, iar pe lateralele de piatra ale micului bazin în care sta pus in scufundata roza sunt sapate denumirile unor orase ale României si distantele, pornind din Kilometrul 0 pâna la ele.Monumentul este divizat în 8 sectiuni, fiecare reprezentând o provincie româna istorica: Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova,Bucovina, Transilvania, Banat si Oltenia. Printre orasele ale caror denumiri sunt gravate pe acesta se numara si Chisinau, Orhei, Tighina, care sunt în prezent în Republica Moldova, precum si Silistra si Bazargic azi Dobrici din Bulgaria, care au facut parte din România Mare din 1913 pâna în 1940.

Pentru a intelege mai in profunzime semnificatul versurilor“urmarind busola noua ce arata sudul/

si cantecul vanturilor”, putem aminti si de Rene Guenon ce ne vorbeste despre importanta punctelor cardinale în gândirea traditionalaFilosoful, metafizicianul si esoteristul francez Rene Guenon trateaza, în culegerea de studii publicate postum, intitulata „Simboluri ale stiintei sacre“, inclusiv problema zodiacului si a punctelor cardinale.Guenon arata ca toate popoarele vechi acordau o deosebita atentie spatiului si orientarii spre cele patru directii. „Adesea, fiecare punct cardinal este pus în corespondenta cu un element, cu un anotimp si cu o culoare emblematica“, remarca el, aratând astfel universalitatea cunostintelor care în China au dat nastere la stiinta cunoscuta sub numele de Feng-Shui.

VASTU VIDYA (stiinta arhitecturii sacre) este una dintre cele mai pretioase comori ale stravechii întelepciuni indiene. Cuvântul „VASTU” înseamna „locuinta” iar „VIDYA” înseamna „stiinta” astfel ca VASTU VIDYA este stiinta proiectarii si construirii armonioase a locuintelor, care îsi are originile în Vede, scripturile sacre ale Indiei. Aceasta stiinta sacra s-a raspândit si în alte parti ale Asiei, inclusiv în Japonia, din ea derivând binecunoscutul sistem Feng Shui. În scrierile VASTU SHASTRA se afirma ca Pamântul este sustinut de o retea de linii de forta, dintre care unele îl parcurg de la Nord la Sud, pe longitudine, iar altele, perpendiculare pe primele, îl parcurg de la Est la Vest, pe latitudine. Fluxul unidirectional, geomagnetic de la Nord la Sud este numit JAIVIK URJA, în vreme ce fluxul dinamic, solar de la Est la Vest se numeste PRANIK URJA. Astazi se stie ca aceste câmpuri de forta geomagnetice influenteaza vibratoriu fiinta umana, caci fiecare celula a trupului actioneaza ca un rezonator, care preia si moduleaza specific energia din exterior.

Înteleptii din vechime considerau ca fiinta umana este predispusa spre anumite activitati, depinzând de momentul zilei, astfel ca au gândit si proiectat diferitele parti ale casei în armonie cu miscarea Soarelui si cu ciclul uman diurn. Cele 24 de ore au fost împartite la 8, numarul directiilor cardinale si intercardinale. Natura fiecarei activitati reflecta calitatile geomagnetice si functionale ale directiei corespondente, luând în considerare ca Soarele rasare la Est, se misca spre Sud si apune la Vest, luminând si dinamizând astfel diferitele zone ale casei“Astfel acesta este crugul soarelui însusi care duce la lungimea sau scurtimea zilelor si a noptilor. 44. Caci el face ca ziua sa creasca treptat si ca noaptea sa scada în acelasi fel. 45. Aceasta este legea crugului soarelui, el înainteaza si se retrage rând pe rând. Astfel i-a fost scris acestui astru harazit sa lumineze pamântul. “ Cartea lui Enoh

Dar cum e exemplificat cuvantul “Miazazi” in dex.? Iata-

 : Punct cardinal care se află în direcţia Soarelui la amiază.

Si acum iata in ce context apare aceasta nominare in Capitolul 73 – Cartea lui Enoh :

“1. Si catre marginile pamântului am vazut douasprezece porti pentru toate vânturile care ies din timp în timp pentru a se raspândi pe pamânt. 2. Trei dintre aceste porti se deschid în partea opusa cerului, celelalte trei la apus, trei spre dreapta si trei spre stânga. Primele trei privesc spre rasarit, ultimele trei spre miazanoapte. Cele care sunt asezate la dreapta si la stânga privesc spre miazazi si spre apus. 3. Prin patru porti ies vânturile de binecuvântare si de mântuire si prin celelalte opt vânturile de jale. Când ele sufla, ele aduc stricaciune pamântului si locuitorilor sai, apelor si tuturor celor ce traiesc în ele….”

Iar in Capitolul 74 :” 1. Primul vânt se numeste de rasarit pentru ca este primul. 2. Al doilea se numeste vântul de miazazi, pentru ca acesta este momentul când coboara Cel vesnic, Cel binecuvântat pe veci. 3. Vântul din apus se mai numeste si vântul scaderii pentru ca acesta este partea în care toate astrele ceresti se micsoreaza si coboara. 4. Al patrulea vânt, vântul de miazanoapte se împarte în trei parti: una este destinata locuintelor oamenilor, cealalta e ocupata de lacuri, de vai, de padure, de râuri, de locuri acoperite de întuneric sau de zapada, a treia este raiul. 5. Am vazut sapte munti mai înalti decât toti muntii de pe pamânt, de acolo se împarte chiciura, zilele, anotimpurile si anii vin si trec peste ele. 6. Am vazut sapte fluvii pe pamânt mai mari decât toate celelalte fluvii, unul curge de la apus spre rasarit si merge sa se verse în Marea cea Mare. 7. Celelalte doua curg din miazanoapte spre mare si vin sa se verse în marea Eritreei, catre rasarit. 8. Am vazut sapte insule mari pe aceasta mare, doua în apropierea tarmului, cinci în Marea cea Mare.”

Si acum:  ce sunt cele douasprezece porti pentru toate vânturile din aceasta carte?