În esoterismul indian se disting douăsprezece forţe care îl atrag pe om din nou în existenţa fizică. Prima dintre aceste forţe este Avidya, ignoranţa. Avidya este ceea ce ne atrage din nou în existenţa fizică, din simplul motiv că noi ne-amîmplinit misiunea pe Pământ, numai atunci când am smuls Pământului toată ştiinţa. Noi nu ne-am realizat misiunea pe Pământ, cât timp nu ştim încă tot ce trebuie să smulgem ca ştiinţă din existenţa fizică. După Avidya, următorul lucru care ne trage înapoi prin tot ce este conţinut pe Pământ, este că noi înşine l-am făcut şi de aceea ţine de organizarea noastră.Dacă un mason de exemplu a construit aici un dom, acesta a devenit o parte din el însuşi. Cele două lucruri se atrag apoi reciproc. Tendinţa organizatoare a celui care a creat-o, opera lui Leonardo da Vinci la fel ca şi cea mai mică operă de aici, formează un organ în om, şi de aceea el revine. Tot ce a făcut omul, se numeşte Sanskara sau tendinţe organizatoare care construiesc omul. Acesta este al doilea lucru care îl atrage pe om înapoi. Urmează al treilea lucru. Înainte ca omul să intre în prima lui încarnare, el nua ştiut nimic de o lume exterioară. Conştienţa de sine a început numai odată cu prima încarnare; omul nu era conştient de sine mai înainte. El trebuia mai întâi să perceapă lucrurile exterioare de pe planul fizic, înainte de a putea să-şi dezvolte conştienţa de sine. Pe cât de real este că, ceea ce a făcut omul, îl atrage înapoi peplanul fizic, tot atât de real este că şi ştiinţa despre lucruri îl atrage înapoi. Conştienţa este o nouă forţă care îl leagă pe om de ceea ce există aici. Acest al treilea lucru se numeşte Vijnana, conştienţa. Până aici, noi am rămas încă foarte profund în interiorul sufletului omenesc.Al patrulea lucru este ceva ce întâmpină din exterior conştienţa, ceva ce a fost prezent independent de om, ceva ce el a învăţat să cunoască însă abia cu conştienţa sa. Acest lucru a fost prezent fără existenţa sa anterioară, dar s-a deschis numai după ce s-a deschis conştienţa sa. Este separarea dintre subiect şi obiect, sau cum spune sanscrita, separarea dintre nume şi formă, Namarupa. Prin aceasta, omul se referă la obiectele exterioare. Acesta este al patrulea lucru care îl atrage înapoi, de exemplu amintirea unei fiinţe de care el s-a legat. Următorul lucru este ce formăm ca reprezentare pentru un obiect exterior; de exemplu imaginea unui câine este reprezentare pură, care pictorului îi este însă esenţială. Este tot ce face raţiunea din lucruri, Shadayadana. Acum mergem şi mai departe în jos, în pământesc. Reprezentarea ne conduce la ceea ce numim legătura cu existenţa, Sparsha. Cine depinde de un obiect, se află pe treapta Namarupa. Cine îşi formează imagini, se află pe treapta Shadayadana. Cine însă distinge între simpatie şi nesimpatie, va ajunge mai bucuros la ceea ce este frumos decât la ceea ce nu este frumos. Aceasta se numeşte legătura cu existenţa, Sparsha. Ceva diferit de această legătură cu lumea exterioară este însă, ceea ce se mişcă în interior ca sentiment. Acum intru eu însumi în acţiune, leg sentimentul meu de un lucru sau altul. Acesta este un element nou. El atrage omul în continuare, se numeşte Vedana, sentimentul. Prin Vedana ia naştere ceva complet nou, şi anume setea după existenţă. Forţele care îl atrag pe om înapoi în existenţă, se trezesc tot mai mult în el însuşi. Forţele superioare îi constrâng mai mult sau mai puţin pe toţi oamenii, ele nu sunt individuale. În cele din urmă însă ajung forţe complet personale care îl atrag pe om înapoi în existenţa pământească. Acesta este al optulea lucru, Trishna, setea după existenţă. Şi mai subiectiv decât setea după existenţă este ceva ce se numeşte Upadana, comoditatea din existenţă. Referitor la Upadana, omul are ceva în comun cu animalul, el simte aceasta doar ceva mai spiritual, iar misiunea omului este de a spiritualiza acest element sufletesc grosier. Apoi urmează existenţa individuală însăşi, întreaga încarnare anterioară, dacă el a fost deja aici cândva: Bhava, existenţa individuală, forţa întregii totalităţi a încarnării anterioare. Încarnarea anterioară îl atrage înapoi în existenţă. Cu aceasta noi am condus înapoi treptele Nidana până la treapta naşterii individuale. Esoteristul distinge încă două trepte care ies în afara timpului existenţei individuale. El distinge aici un stadiu preliminar care a impulsionat naşterea, înainte ca omul să se fi încarnat vreodată. Acesta se numeşte Jati, ce anume a impulsionat prenatal naşterea. Cu impulsul de la naştere este legat în acelaşi timp ceva diferit. În realitate,odată cu naşterea ne este dat şi germenul morţii, năzuinţa de a ieşi din nou din existenţa individuală. Noi suntem interesaţi să ne destrămăm din nou existenţa pământească şi să ajungem liberi, să îmbătrânim şi să putem muri, ceea ce se numeşte Jaramarana.
Acestea sunt cele douăsprezece forțe Nidana, care acţionează ca o funie şi ne atrage mereu înapoi în existenţa pământească. (Nidana înseamnă funie, laţ).
Sunt trei grupe, care aparţin unui întreg:
Prima grupă A doua grupă A treia grupă
Avidya Shadayadana Upadana
Sanskara Sparsha Bhava
Vijnana Vedana Jati
Namarupa Trishna Jaramarana
Sufletul are trei componente: sufletul conştienţei ca cea mai înaltă componentă, apoi sufletul raţiunii şi sufletul senzaţiei. Prima grupă de forțe Nidana de la Avidya la Namarupa ţine de sufletul conştienţei; a doua grupă ţine de sufletul raţiunii, iar a treia de la Upadana la Jaramarana ţine de sufletul senzaţiei. Vijnana este caracteristic pentru sufletul conştienţei; Shadayadana pentru sufletul raţiunii, iar ultimele patru sunt legate de sufletul senzaţiei. Aceste ultime patru există atât la animale cât şi la oameni.
Nessun commento:
Posta un commento