venerdì 29 aprile 2011

Maya- Trairea in Timp si Eternitate (intrarea in experienta umana si eliberarea din aceasta)

 Pentru gandirea indiană, lumea noastră ca şi experienţa noastră vitală şi psihologică sunt izvorate mai mult sau mai puţin directe din iluzia cosmică, din Maya. Lumea fizică şi experienţa noastră umană sunt constituite prin devenire universală, prin temporalitate; create şi distruse de Timp, ele sunt deci iluzorii. Dar asta nu vrea să spună că ele nu există, că sunt o creaţie a imaginaţiei mele. Lumea nu este un miraj sau o iluzie in sensul imediat al termenului: lumea fizică, experienţa mea vitală şi psihică există, dar există numai in Timp; in consecinţă, judecate la scara Fiinţei absolute, lumea şi cu ea toată experienţa supusă temporalităţii sunt iluzorii. Maya este un joc cosmic iluzoriu in cele din urmă, dar cand a fost inţeleasă ca atare, cand ai rupt vălurile Mayei, te afli in faţa Fiinţei absolute, in faţa realităţii ultime. Marea Iluzie, Maya, se hrănea din ignoranţa noastră, Sinele nostru veritabil - atman, puruşa - nu are nimic de-a face cu multiplele situaţii ale istoricităţii noastre. Sinele participă la Fiinţă; atman este identic cu Brahman. Pentru un indian angoasa nostră este uşor de inţeles: suntem angoasaţi pentru că am descoperit nu că suntem muritori, in sensul abstract al silogismului, ci muribunzi, pe cale de a muri, implacabil devoraţi de Timp. Indianul inţelege foarte bine frica şi angoasa noastră căci este vorba in fond despre descoperirea propriei noastre morţi. Dar despre ce moarte este vorba? se va intreba indianul. Despre moartea  individualităţii noastre iluzorii, adică a propriei noastre Maya - şi nu a Fiinţei la care noi participăm, atman, care este nemuritor tocmai pentru că nu este condiţionat şi nu este temporal. Acesta Moarte care vă nelinişteşte nu este decat Moartea iluziilor şi a ignoranţei noastre; ea va fi urmată de o renaştere, de o conştientizare a veritabilei voastre identităţi, a veritabilului vostru mod de existenţă: acela al fiinţei necondiţionate, libere. Intr-un cuvant, va spune filosoful indian, conştiinţa propriei voastre istoricităţi e ceea ce vă nelinişteşte, dar pentru asta: trebuie să fii mort pentru Istorie ca să descoperi şi să trăieşti Fiinţa. Pentru gandirea indiană, Maya este o creaţie divină, un joc cosmic avand ca scop atat experienţa umană cat şi eliberarea de acesta experienţă. Fiinţa absolută, se manifestă in acelaşi timp sub două aspecte polare: Timpul şi Eternitatea. Ignoranţa constă in a nu-i vedea decat aspectul negativ, temporalitatea. 'Fapta rea", cum zic hinduşii, nu este de a trăi in Timp, ci de a crede că nu există nimic in afara Timpului. Eşti devorat de Timp, de Istorie, nu pentru că trăieşti in timp, ci pentru vina de a crede in realitatea Timpului şi deci de a uita şi dispreţui eternitatea. Căci pentru neeuropeni Moartea nu este nici definitivă, nici absurdă; dimpotrivă, angoasa provocată de iminenţa Morţii este deja o promisiune de reinviere, ea revelează presentimentul unei renaşteri la un alt mod de existenţă, şi acest mod transcende Moartea.

Nessun commento:

Posta un commento