martedì 28 aprile 2015

Cine-i Ghidul ? Simbolistica Luptei dintre Bine si Rau


Ghidul este Logosul –un rol determinant in atingerea “creastei din roca.”
Imaginea a celor doua elemente contrare este exprimata de doi serpi- binele si raul. Totusi oricine ar fi speriat daca ar intalni serpi. Nu culoarea (alb , negru pusa in evidenta la cei doi serpi) face sa dispara frica. Binele poate fi la fel de periculos ca si Raul. Astfel, in prezenta lor Eul ramane fix , ca si vrajit , in centru si observa lupta celor doi. Faptul ca Eul mentine aceasta pozitie de mijloc implica o inaintare a Raului, intrucat s-a desprins de Bine si nu se mai dedica neconditionat Lui. Acest lucru este evidentiat prin atacul sarpelui negru. Dar prin faptul ca Eul nu participa la Rau e deja o victorie a Binelui. Acest aspect e consemnat prin capul sarpelui negru ce capata o culoare alba.  Disparitia serpilor semnifica ca antipolul dintre Bine si Rau a devenit ineficace. Pentru Eu aceasta semnifica o eliberare de puterea neconditionata, in favoarea unei pozitii de mijloc, eliberata de elemente contrapuse. 
Si totusi ascensiunea continua pana la acea evolutie de impreuna.
Imn liturgic protestant: “suntem in plinul vietii, inconjurati de moarte”.
Esti inima suferinda a unicului Dumnezeu sideral, care pentru propria lume poarta numele de Abraxas , ce guverneaza lumea oamenilor. Accepta ceea ce-ti impune cu forta , caci nu te mai poti ascunde de El. Altfel te va necaji si vei suferi. Eliberarea omului de puterea lui Abraxas nu vine prin faptul ca omul are ca menire sa se sustraga de puterea Sa -nimeni nu poate-, ci prin faptul ca el I se supune. El este viata pamantului; iubeste-l, fie-ti frica, Lui trebuie sa i te rogi , doar cu El esti unul singur, El iti este aproape, mai aproape de sufletul tau. 
Indreapta-ti privirea spre Unicul Dumnezeu, daca vrei sa te ridici deasupra oamenilor, ascensionand spre divinitate si spre eterna singuratate a astrului. “Eu sunt steaua ratacitoare impreuna cu voi”.
Omul este principium individuationis, el tinde spre absoluta individualitate.
Mihai Eminescu –Luceafarul :
 “El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri,
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri;
Dar nu mai cade ca-n trecut
In mari din tot inaltul:
- "Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Traind în cercul vostru strimt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea mã simt
Nemuritor si rece."

1 commento: