Sublimarea Raului in Devenire

Isaia 11

6.	Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi va paşte.

Cum se imbina : sacrul si profanul, caldul si recele; contrastele se imbratiseaza, se privesc cu intensitate si se schimba reciproc.

Oriunde este vorba de iubire, exista si ceva din sarpe. Hristos insusi a fost comparat cu un sarpe, iar fratele sau infernal, Anticrist este vechiul dragon. Elementul care transcende umanul si care se manifesta in iubire are natura sarpelui si a pasarii, unde deseori sarpele incanta pasarea, in timp ce mai rar se intampla ca pasarea sa elimine sarpele. Omul sta in mijlocul celor doi; ceea ce pentru tine pare a fi o pasare, pentru altcineva este un sarpe si ceea ce pentru tine e un sarpe pentru altul e o pasare. De aceea il vei intalni pe Altul doar in ce este uman. Daca vrei sa devii, va fi dusa o lupta intre pasari si serpi; si doar de vei vrea sa fi, vei fi un om pentru tine insuti si pentru altii. Cine devine se gaseste in desert sau in inchisoare pentru ca asa transcende umanul. Oamenii cand vor sa devina se comporta ca niste bestii. Nimeni nu ne poate elibera de raul devenirii, doar daca in caz nu alegem in mod voluntar sa trecem prin infern.

Diavolul este condensatul obscuritatii naturii umane. Cine traieste in lumina tinde sa urmeze imaginea lui Dumnezeu. Intrucat eu vroiam sa traiesc in lumina, mi s-a stins “soarele”cand am atins profundul. Era obscur si cu caracteristicile sarpelui. M-am unit cu acesta fara sa-l acaparez. Imbratisand natura sarpelui , mi-am asumat partea mea de umilinta si de supunere. Daca nu acceptam caracteristicile sarpelui, Diavolul care e chintesenta a tot ce-i serpilian, ar fi mentinut acea parte de putere asupra mea. Altfel m-ar fi pus sub presiune, m-ar fi constrans sa fac pact cu el, asa cum cu istetime l-a inselat si pe Faust; pactul secret dintre Mefistofel si Faust , prin care el l-ar servi in viata cu conditia ca Faust sa-l serveasca dincolo.

Dar eu am prevazut unindu-ma cu sarpele, in acelasi mod cum un om se uneste cu o femeie. Astfel i-am sustras Diavolului posibilitatea de a avea asupra mea acel tip de influenta care trece intotdeauna si doar prin al nostru “a fi sarpe” si care in genere se atribuie Diavolului si nu noua insine. Mefistofel e Satana sub haina naturii mele serpiliene. Nu mai sunt amenintat de morti, deoarece am ascultat toate revendicarile lor, primind cu bine sarpele. Dupa ce am recunoscut in mine exigentele mortilor si, acceptand, le-am domolit, am abandonat aspiratiile mele personale. De ceva timp si lumea a fost nevoita sa ma considere mort.

Urat e cel ce vrea intotdeauna fericirea celorlalti, deoarece se mutileaza pe sine. Cine vrea sa costranga pe altii sa fie fericiti este un asasin, deoarece ucide propria crestere. E un nebun cel ce pentru iubire distruge propria iubire. Cel ce a recunoscut cerintele mortilor a exilat dincolo uratenia sa. Nu se mai impune cu aviditate asupra altora, traieste in singuratate , in frumusete si vorbeste cu mortii. Dar va veni o vreme si cand cerintele mortilor vor fi satisfacute. Daca si atunci se insista cu singuratatea, frumusetea va disparea dincolo si va sosi plictiseala de aici. Dupa o faza alba, va veni una neagra. Nu-mi dadusem inca seama ca asasinul eram eu. Odata gasita frumusetea in mine, stand cu mine , vorbeam sarpelui meu-sufletul.

In acel moment sarpele se transmuta intr-o pasare alba, care se ridica in zbor spre nori, unde disparu. Eu o urmasei indelung cu privirea. Principiul tuturor lucrurilor este iubirea, dar esenta lucrurilor este viata.

C.G.Jung