Stapan peste ape

1.	La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul.
2.	Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.
3.	Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină.

In timpul calatoriei  sale initiatice, Ghilgames primeste invataturile inteleptulului Ut-Napiştim (Noe); acesta tine sa-i povesteasca anumite aspecte petrecute in viata sa atunci a fost fost rugat sa-si construiasca corabia:

 “….fă o corabie, lasă la o parte bogăţia, caută viaţa, dispreţuieşte bogăţia, mantuie viaţa, ia in corabie tot felul de seminţe de viaţă. Corabia ce trebuie s-o faci... dimensiunile ei să fie exact măsurate….Atunci lăsai afară tot ce era in corabie, către cele patru vanturi şi adusei jertfă de stropire pe varful muntelui. Şapte şi incă o dată şapte vase depusei, sub ele impraştiai trestie, lemn de cedru şi mirt.”

Dupa potop, Ea (Enkidu) aduse pe Ut-Napiştim şi soţia sa si ii făcu să ingenunche, le atinse fruntea şi ii binecuvanta: "Mai inainte a fost Ut-Napiştim numai om, acum să fie Ut-Napiştim şi soţia sa asemenea nouă, zeilor. Să locuiască Ut-Napiştim departe, la revărsarea raurilor". Şi astfel ajunge Ut-Napiştim nemuritor şi vieţui in depărtare, la gura raurilor.”

Aceasta “marturie”  imbracata in chip simbolic sub forma uniunii contrariilor (el alaturi de sotie) nu poate fi decat o exemplificare a puterii Omului ce are capacitatea de transcendere, el fiind "o tranzitie si un apus"- Jung, catre angelic ; atunci cand isi lasa manifest Duhul, se lasa ghidat de acea voce interioara a “Sinelui profund” spre Lumina cea Vesnic vie. Citind un articol pe net despre gasirea unor artefacte in Israel care surprind atat “aspectul masculin cat si cel feminin a lui Dumnezeu”, mi-am intregit cunostintele despre ceea ce ar putea insemna imaginea sau Chipul lui Dumnezeu si importanta uniunii contrariilor in demersul nostru catre Asemanarea cu Tatal. Articolul e cat se poate de interesant chiar daca titulatura e bazata pe senzazional... “Descoperiri arheologice uimitoare în Israel: Dumnezeu a avut o soţie?”: 

“Descoperiri arheologice uluitoare facute in Israel indica pe doua inscriptii numele lui Dumnezeu si a Astarteei impreuna, o zeitate feminina. Dovezile au fost descoperite la Khirbet el Qom, din inima Iudeei si la Kuntillet Ajrud, la granita vechiului regat, potrivit Haaretz, Prima descoperire arheologica a fost gasita intr-un mormant ce dateaza din secolul al VIII-lea i.Hr. la Khirbet el Qom. Inscriptia este o rugaciune si contine numele YHWH (Iahwe sau Iehova, numele lui Dumnezeu in Biblia ebraica - n.red) si Ashera (Astarteea - n.red), acesta din urma invocat de trei ori. Pe cealalta parte a inscriptiei apare simbolul unui copac, semnificand Copacul vietii.”

 “Cea de-a doua descoperire este o inscriptie gasita la Kuntillet Ajrud. Ea dateaza din aproximativ aceeasi perioada de timp cu cea de la Khirbet el Qom. Situl arheologic este impanzit cu inscriptiile "YHWH si a sa, Ashera". Una iese in mod deosebit in evidenta: "Pentru YMWH de la Shomron si a sa Ashera".Shomron sau Samaria a fost capitala Regatului iudeu in secolele IX-VIII i.Hr. Impreuna cu inscriptia au fost gasite desene pe altare, precum Copacul vietii.”

De amintit este ca psihiatrul şi psihologul elveţian Carl Gustav Jung a considerat copacul ca o imagine arhitipală: „Simbol al eului în secţine transversală...prezentat în procesul de creştere...ale cărui rădăcini reprezintă inconştientul, trunchiul – conştientul, iar apexul – lupta pentru individualitate”.

cu siguranta  "copacul vietii" e precis introdus in exemplificare...

 http://www.realitatea.net/descoperiri-arheologice-uimitoare-in-israel-dumnezeu-a-avut-o-sotie_1274277.html#ixzz2fRFFvY3w Azarteea e aceasi Ashera de care s-a mai vb a fi tot "sotie a lui Dumnezeu" cu aceasi nuanta peiorativa si blasfemiatoare; numele poarta totusi o alta incarcatura; acelasi laitmotiv dus in dizgratie pe alocuri in acest articol (de aceea unele pasaje nu le-am inscris) apare sub o forma sau alta in toate religiile...(e greu de dat peste o informatie curata, dar daca invatam a o citi...usor , usor ajungem si la esenta); OM –ul e facut “dupa Chipul si Asemanarea Sa, parte femeiasca si parte barbateasca". In religia iudaica se mentioneaza expres existenta sufletelor pereche care sunt menite sa fie impreuna si in ele regasim "Chipul lui Dumnezeu"

Vişnu, care scapă pe om sub chipul unui peşte, se aseamănă, spune Eliade, cu zeul chaldeean Ea (Enkidu), al cărui simbol e un peşte. De mentionat este ca şi simbolul creştin primitiv este tot un peşte cu o ancoră (la origine o corabie- “corabia lui Manu”) fiind o moştenire indiană sau chaldeeană. In Sâtapatha Brahmană se spune :“Iată că lui Manu i se aduse apă pentru spălarea de dimineaţă…pe cand se spăla, un peşte ii ajunse in mană. Peştele ii spuse: -Creşte-mă, eu te voi mantui. - De ce mă vei mantui tu? - Va veni intr-o zi apă mare care va mătura toate fiinţele; de această apă te voi mantui.” 

Oriunde au “debarcat” fiii lui Dumnezeu au dat naştere unor culturi elevate. Pretutindeni unde domnesc astăzi, ei îi ghidează pe oameni cu o iubire dezinteresată şi acceptă sacrificiul de a mai rămâne o vreme pe pământ pentru a le transmite oamenilor o parte din forţele şi din cunoştinţele lor spirituale. Rama, Noe, Manu, Satyavrata, Ut-Napiştim pot fi perceputi ca acei maestri initiati din perspectiva rosicruciana, imaginea “conducatorului luminat care influenteaza in bine omenirea, nu de pe tronul puterii ci incognito, din mijlocul oamenilor.”

 “Epopeea lui Ghilgameş” este o legendă babiloniană importantă, având mai mult de 5.000 de ani vechime, deşi a fost scrisă prima dată în scriere cuneiformă pe 12 tăbliţe de argilă, în jurul anului 2000 î.C. Potrivit povestirii, Ghilgameş este un rege semidivin, dar tiranic din Uruk care-şi caută un strămoş, Utnapiştim, care ştie secretul nemuririi, pentru că el este ultimul dintre oamenii de dinaintea potopului. Povestea potopului oferită de Utnapiştim este foarte asemănătoare relatărilor biblice despre potopul lui Noe.

Astfel se spune despre Utnapiştim, Cel Prea-înţelept, că a devenit nemuritor şi zeu, trecând prin apele potopului. Noe ,Utnapiştim, Atra-Hasis este fiul lui Ubar-Tutu, amandoi fiind localizati în Şuruppak, centrul medical al zeilor sau oraşul lui Sud; Sud a fost identificată ca fiind una şi aceeaşi persoană cu Ninharşag — aceeaşi zeiţă care l-a ajutat pe Enki în crearea lui LU.LU.”, scria Alford.