Messiah si “Cartea lui Enoh”

Unul dintre cele mai enigmatice manuscrise descoperite la Marea Moarta este Cartea lui Enoh, text considerat apocrif. In urma unor indelungate controverse, cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceasta a fost „cartea de capatai” a lui Iisus si ca El o stia pe de rost, ceea ce explica numarul mare de pasaje din Cartea lui Enoh citate in Evanghelii.

Cartea Pildelor,  Enoh 37 – 71 -  aceasta carte este de o importanta extrema studiului Crestinismului primar pentru simplu fapt ca pomeneste referinte fecvente  la o persoana denumita “cel drept”, “alesul”, “unsul” (Meshiah- Mesia) si “fiul omului”. Cartea lui Enoh era si un text sacru evreiesc, inainte ca reformatorul evreu Simon Ben Jochai sa o condamne vehement, in anul 70 d.C., impreuna cu toti cei care ar indrazni s-o citeasca. Motivul acestei manii era acela ca Alesul despre care vorbeste Enoh semana foarte mult cu Fiul Omului, cu Mesia despre care incepea sa se vorbeasca. In ceea ce-l priveste pe Enoh, traditia spirituala afirma ca a fost un mare initiat care a trebuit sa realizeze legatura intre cer si pamant. El si-a asumat sarcina dificila a invatarii si ghidarii oamenilor, aplanand conflicte si indemnand mereu la bine si la progres. El era numit „Pacificatorul”, fiind o fiinta umana foarte evoluata spiritual. Acesta a fost probabil motivul pentru care Enoh „a fost luat in ceruri”, unde a primit initieri si revelatii secrete. La revenirea sa, dupa cum afirma traditia spirituala, „Enoh a ramas ascuns si nicio fiinta umana nu stia unde anume el traia, ce facea si care erau intentiile sale”. “Si a placut Enoh lui Dumnezeu si apoi nu s-a mai vazut, pentru ca l-a mutat Dumnezeu.”Geneza 5:24. Se spune in cartea lui Enoh, ca locuinta lui Mesia, “Fiul Omului” e sub “aripile lui, Domnul Spiritelor”. In Noul Testament regatul mesianic e anuntat ca o realitate deja prezenta, identificat cu Iisus Hristos, Isaia spune: “El a luat asupra Sa, bolile noastre….a fost arestat, judecat si condamnat pentru pacatele poporului sau”Termenul Messiah (in aramaica-cel uns) este folosit in Vechiul Testament si pentru a numi preotul lui Jahve sau regele lui Israel prin care poporul- urmasii- lui David se vor inalta la nivelul in care vor da viata la Regatul lui Dumnezeu pe pamant.

“Dumnezeu ca tata este Intelepciune, Dumnezeu ca mama este Iubire”, a spus Hermes Trismegistul. Tot el adauga: „Iti dau Iubire, in care se afla cuprins Summum-ul Intelepciunii”.