Raul este relativ :
in parte inevitabil, in parte fatal, ca si virtutiile; si de cele mai multe ori
nu se stie ce ar putea fi mai rau. Raul reprezinta jumatate din lume; una din
talerele balantei.
Tu suferi din cauza raului, deoarece intim vorbind il
iubesti fara sa fi constient de asta. Vrei sa fugi de el si incepi sa-l urasti.
Si inca o data dovedesti ca esti legat de rau prin ura ta, deoarece chiar de il
iubesti , chiar de il urasti, pentru tine e acelasi lucru: esti legat de rau.
Raul trebuie acceptat; ceea ce dorim, ramane in mainile
noastre. Ceea ce nu vrem, dar e mai puternic ca noi, ne trage dupa el si noi
nu-l putem opri, fara sa patim ceva (moartea cuiva drag). Forta noastra ramane
prizoniera raului. Deci trebuie sa acceptam raul nostru, fara iubire si ura,
recunoscand ca acesta exista si ca are rolul lui in viata. In acest fel ii
taiem elanul de a ne birui.
Raul stie ce este frumos, de aceea e umbra a tot ce este
frumos, il urmareste oriunde , asteptand momentul in care frumusetea ,
rasucindu-se in dureri, doreste a da viata lui Dumnezeu.
Cine nu vrea raul, nu are posibilitaea sa-si salveze
propriul suflet din infern. Pentru Rau nimic nu e mai pretios ca ochiul sau,
deoarece gratie ochiului sau, golul poate culege plinatatea radioasa. Rautatea
e incapabila sa faca sacrificii.
Nu trebuie sa distrugi raul, mai ales ochiul sau, deoarece
lucrurile cele mai frumoase nu ar fi existat daca Rautatea nu le-ar vedea si
le-ar dori. Rautatea e sacra.
Golul nu poate sacrifica nimic, deoarece sufera mereu de
carenta. Dar ce este plin poate sacrifica, deoarece are plenitudine
Golul nu poate sacrifica ;
are foame de plinatate intrucat nu-si poate renega propria natura.
Pentru asta avem nevoie si de rau.
Dar eu pot sacrifica
dorinta mea de rau, intrucat la inceput am primit plinatatea.
Carl.Gustav.Jung
Nessun commento:
Posta un commento