Ajuns in punctul cel mai de jos nu te mai distingi deloc de
fratii tai. Nu te rusina si nu avea remuscari , deoarece in timp ce traiesti
viata fratilor tai si cobori in jos impreuna cu ei, intri si in sacrul flux al
vietii universale unde nu esti deloc un individ care se ridica pe un munte
inalt, ci un peste printre alti pesti. Varful tau este muntele tau personal ,
care-ti apartine tie si doar tie.
Pentru asta ai nevoie sa traiesti in partea de jos, deoarece
tu acolo existi pur si simplu.
Pentru asta tu ai nevoie de inaltimi, pentru ca tu de acolo
esti in devenire.
Daca traiesti viata universala, in punctul tau cel mai de
jos, acumulezi constienta de sine insusi . daca in schimb esti la nivelul tau
inalt, atunci esti ce esti tu mai bun si devii constient doar de latura ta cea
mai buna, nu de aceea ca esti in fluxul vietii universale, ca si creatura ce
simplu exista.
Ca o picatura in ocean , iei cunostinta de curent, de fluxul si
refluxul mareei: “Cel ce se gaseste in fluxul vietii universale devine
constient de moarte” Frica de moarte te impinge spre individualitate. Si totusi
ajungi sa depasesti moartea prin depasirea vietii universale. Cel ce e in
devenire devine constient de viata, in timp ce cel ce simplu doar exista nu
devine constient, deoarece se gaseste in plinul vietii insasi. Are nevoie de
inaltimi si de starea de a fi a individului pentru a deveni constient de viata.
Mai bine mori in exterior decat sa mori in interior.
Astfel decisei sa mor in exterior si de a trai inlautru.
CARL GUSTAV JUNG
Nessun commento:
Posta un commento