“Ce înseamnă “a sfinţi numele lui Dumnezeu“? Să nu fiţi miraţi dacă pentru a lumina această întrebare voi începe prin a face apel la cele 4 elemente : pământv, apă , aer, foc, prin care lumea a fost creată. Corpul nostru , inima , intelectul nostru , sufletul nostru sunt în legătură cu forţele şi calităţile celor patru elemente. Fiecare din ele este prezidat de un înger. Iată de ce când un Initiat vrea să se purifice , cere Îngerului pământului să-i înghită impurităţile corpului fizic, Îngerului apei să-i spele inima , Îngerului apei să-i purifice intelectul şi Îngerului focului să-i sanctifice sufletul şi spiritul . Sfinţirea , santificarea deci , este legată de lumea cea mai înaltă a sufletului şi a spiritului, care este lumea focului şi a luminii. Sfinţirea este însoţită întotdeauna de ideea luminii. Este ceea ce ne arată foarte elocvent limba bulgară. În limba bulgară “sfânt” se spune SVETIA şi acest cuvânt are aceeaşi rădăcină ca şi SVETLINA= lumină . Sfântul (SVETIA) este o fiinţă care posedă lumina (SVETLINA) : totul este aprins în el , stăluceşte, radiază. De altfel sfinţii nu sunt reprezentaţi cu o aureolă de lumină în jurul capului ?Sfinţenia este calitatea luminii, a luminii pure care străluceşte în spirit; numai cine este pur poate purifica , numai cel sfânt poate sfinţi. De aceea , în cea mai înaltă lumină a spiritului nostru , trebuie să sfinţim numele lui Dumnezeu. Numele reprezintă, rezumă , conţine Entitatea care îl poartă “. ADEVĂRATA ÎNVĂŢĂTURĂ A LUI CHRISTOS
Ce înseamnă “a sfinţi numele lui Dumnezeu “ ?
RispondiElimina“Ce înseamnă “a sfinţi numele lui Dumnezeu“? Să nu fiţi miraţi dacă pentru a lumina această întrebare voi începe prin a face apel la cele 4 elemente : pământv, apă , aer, foc, prin care lumea a fost creată. Corpul nostru , inima , intelectul nostru , sufletul nostru sunt în legătură cu forţele şi calităţile celor patru elemente. Fiecare din ele este prezidat de un înger. Iată de ce când un Initiat vrea să se purifice , cere Îngerului pământului să-i înghită impurităţile corpului fizic, Îngerului apei să-i spele inima , Îngerului apei să-i purifice intelectul şi Îngerului focului să-i sanctifice sufletul şi spiritul . Sfinţirea , santificarea deci , este legată de lumea cea mai înaltă a sufletului şi a spiritului, care este lumea focului şi a luminii. Sfinţirea este însoţită întotdeauna de ideea luminii. Este ceea ce ne arată foarte elocvent limba bulgară. În limba bulgară “sfânt” se spune SVETIA şi acest cuvânt are aceeaşi rădăcină ca şi SVETLINA= lumină . Sfântul (SVETIA) este o fiinţă care posedă lumina (SVETLINA) : totul este aprins în el , stăluceşte, radiază. De altfel sfinţii nu sunt reprezentaţi cu o aureolă de lumină în jurul capului ?Sfinţenia este calitatea luminii, a luminii pure care străluceşte în spirit; numai cine este pur poate purifica , numai cel sfânt poate sfinţi. De aceea , în cea mai înaltă lumină a spiritului nostru , trebuie să sfinţim numele lui Dumnezeu. Numele reprezintă, rezumă , conţine Entitatea care îl poartă “. ADEVĂRATA ÎNVĂŢĂTURĂ A LUI CHRISTOS
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
RispondiEliminasi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori,in ochi,in buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina-
si-ntocmai cum razele ei albe luna
nu micsoreaza,ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa imbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte
Lucian Blaga-
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Transformare!
Hai,suflete in zbor departe,
Spre cer, pe-a viselor potece,
Pe unde gand profan nu trece
Si n-ai de nicio grija parte:
Hai,suflete,cat mai departe,
Pamantu-n noapte sa se-nece!
Sa ne-avantam in infinit...
Sondand superba inaltime
Sa ratacim in zari sublime,
In cer de-azur,locas ravnit;
Dorind al tainei infinit,
Uita-vom sumbra adancime.
O,suflet,duh ales si pur,
Saltand din patimeasca tina,
Sa-ti rupi catusi de vizuina;
Deci lasa-ti corpul,beci obsur,
Si vino in eternul pur,
Sa facem baie in lumina.
O,vino sa ne bucuram
De-a fericirii plinatate!
In drum de-o fi vreo greutate,
Gasi-vom,totusi,ce speram;
Caci vom putea ca sa gustam
A linistei singuratate.
Si vom dezveli deodata
Eterne taine, mult profunde,
Ce infinitul le ascunde
Acestei lumi,ce-n van le cata;
Si vom zambi,cade-o erata,
De-a lumii cunostinte scunde!
Al nostru ochi descoperi-va
Reala fata a tot ce este
Si intr-o vraja,ca-n poveste
Tot universul lamuri-si-va
Secretul,care-atunci vorbi-va
Din fir a par-mareata veste;
Iar adevar,frumos si bine,
Far-a rani cu-a lor prezenta,
Ne-or aparea chiar in esenta.
Cu straluciri de tot senine;
O,suflet,fericiri divine
Ne-or coplesi prin excelenta!
O,sfant deliciu,voluptate!
Sa contemplam esenta pura
Si-a tale taine,o,Natura,
Si frumuseti abia visate!
E o suprema voluptate,
Al carei dor e o tortura!
Ah,ce tortura negraita!-
Tu,suflete nemuritor,
Ai vrea sa te inalti in zbor
Spre bolta cea nemarginita;
Dar nu poti-cazna negraita!
Sa scapi de corpul tarator.
Zadarnic dorul te-nfioara,
Vrand taine mari sa descifrezi;
Sa zbori si dulce sa visezi,
Ca un avar l-a sa comoara,
Caci corpul greu te impresoara
Cu lantul gliei,sa cedezi.
Dar sa rabdam.E-o zi anume,
Cand sufletul se libereaza,
Sfarmandu-si lantul, si pe-o raza,
Senin se-nalta,ca din spume.
Spre-al sau locas din alta lume
Si in lumina se-mbaiaza.
O,suflete,speranta-i mare...
Fixat e ceasul cand ai sa treci
Urcand pe sfaintele poteci;
Frumoasa zi-frumos dispare.
O,suflete,speranta-i mare:
Totul trece-Dumnezeu e-n veci!
Iulia Hasdeu-Singuratate
i like it very much
RispondiElimina