Despre psihologia terorismului- E.F. Edinger, discipol al lui Jung

Terorismul este o manifestare a psihicului. Rădăcina psihologica a terorismului poate fi perceputa printr-un resentiment fanatic - o ură cvasi-psihotica izvorata din adâncurile psihicului arhetipal și, prin urmare, sustinuta de către energii religioase arhetipale.
Teroriștii, în general, se exprima în terminologie religioasă (arhetipală). Inamicul este văzut ca principiul Răului Obiectiv (Diavolul) și teroristul se percepe ca un agent "eroic" al divinului sau al Justiției Obiective (Dumnezeu). Aceasta este o inflație arhetipala de proportii demonice care acordă temporar individulului o energie aproape supraomenesca și de o anumita rezonanta.

Pentru a face față în mod eficient terorismul trebuie să-l înțelegem.Avem nevoie de o nouă categorie pentru a înțelege acest fenomen nou.Aceste persoane nu sunt infractori și nu sunt nici nebuni, deși au anumite caracteristici din ambele.

Să-i numim fanatici. Fanaticii sunt posedați de dinamisme transpersonale, arhetipale care decurg din inconștientul colectiv.Scopul lor este unul colectiv, nu unul personal.

In schimb criminalul caută un câștig personal.

În numele unei valori transpersonale, colective - de sorginte religioasa, etnică sau națională, o viziune "patriotica", etc. - acestia sacrifica viața lor personală în slujba "Dumnezeului" lor. Acest lucru are ca fundament un fenomen religios care derivă din arhetipal, din inconștientul colectiv.

Potrivit lui Edward Edinger, discipol al lui Jung, in prezent experimentam "arhetipul Apocalipsei", care este tot o dezvaluire, o revelatie. Cerul si pamintul se intilnesc in noi. Modul nostru de viata de pina acum este distrus, dar se naste unul nou si noi renastem odata cu el. Se produce fuziunea dintre ego si sine, pentru totdeauna. 

Solidaritate in diversitate - valori ce creeaza punti intre culturi inspirate din etica crestina si cea din Africa sub-sahariana

IO SONO QUELLO CHE SONO ATTRAVERSO QUELLO CHE TUTTI SIAMO.È un'espressione in lingua bantu che indica "benevolenza verso il prossimo"UBUNTU nella cultura africana sub-sahariana vuol dire: “Io sono perché noi siamo”“ Amerai il prossimo tuo come te stesso.” Marco 12,29-31 (etica cristiana)

La festivitatea interculturala din oraselul unde locuiesc in Italia, am avut prilejul de a desfasura o activitate cu mai multi copii de etnii diferite, centrata pe transmiterea unui mesaj axat pe loialitate si pe relatiile reciproce dintre oameni; un joc mai exact inspirat din etica crestina si cea din Africa sub-sahariana.

Ingerii in viziunea lui Jung

Ingerii in viziunea lui Jung

Ingerii sunt complexe; ei se ridica din inconstient; nu sunt persoane, dar li se pot atribui nume ca si complexe functionale; Ingerii au o varietate de functii, iar unele dintre ele sunt mai mari, ceea ce inseamna ca provin din straturile cele mai adanci ale sufletului.

Ce este de fapt Ingerul? E un mesager; cuvantul vorbeste de la sine despre functia primara a unui inger, aceea de a trimite un mesaj, dar exista si alte functii: de adorator, de paza.. Aripile complexului-mesager pornesc din adancul sufletului si se indreapta spre planul constiintei. Mesajul este spirit. Spiritul este continutul pe care ingerul in poarta de la sursa inconstientului si incearca sa-l aduca acasa la noi in constiinta. Un asemenea spirit imbunatateste constiinta

Cine-i Ghidul ? Simbolistica Luptei dintre Bine si Rau

Ghidul este Logosul –un rol determinant in atingerea “creastei din roca.”

Imaginea a celor doua elemente contrare este exprimata de doi serpi- binele si raul. Totusi oricine ar fi speriat daca ar intalni serpi. Nu culoarea (alb , negru pusa in evidenta la cei doi serpi) face sa dispara frica. Binele poate fi la fel de periculos ca si Raul. Astfel, in prezenta lor Eul ramane fix , ca si vrajit , in centru si observa lupta celor doi. Faptul ca Eul mentine aceasta pozitie de mijloc implica o inaintare a Raului, intrucat s-a desprins de Bine si nu se mai dedica neconditionat Lui. Acest lucru este evidentiat prin atacul sarpelui negru. Dar prin faptul ca Eul nu participa la Rau e deja o victorie a Binelui. Acest aspect e consemnat prin capul sarpelui negru ce capata o culoare alba.  Disparitia serpilor semnifica ca antipolul dintre Bine si Rau a devenit ineficace. Pentru Eu aceasta semnifica o eliberare de puterea neconditionata, in favoarea unei pozitii de mijloc, eliberata de elemente contrapuse. 

Si totusi ascensiunea continua pana la acea evolutie de impreuna.

Imn liturgic protestant: “suntem in plinul vietii, inconjurati de moarte”.

Esti inima suferinda a unicului Dumnezeu sideral, care pentru propria lume poarta numele de Abraxas , ce guverneaza lumea oamenilor. Accepta ceea ce-ti impune cu forta , caci nu te mai poti ascunde de El. Altfel te va necaji si vei suferi. Eliberarea omului de puterea lui Abraxas nu vine prin faptul ca omul are ca menire sa se sustraga de puterea Sa -nimeni nu poate-, ci prin faptul ca el I se supune. El este viata pamantului; iubeste-l, fie-ti frica, Lui trebuie sa i te rogi , doar cu El esti unul singur, El iti este aproape, mai aproape de sufletul tau. 

Indreapta-ti privirea spre Unicul Dumnezeu, daca vrei sa te ridici deasupra oamenilor, ascensionand spre divinitate si spre eterna singuratate a astrului. “Eu sunt steaua ratacitoare impreuna cu voi”.

Omul este principium individuationis, el tinde spre absoluta individualitate.

Mihai Eminescu –Luceafarul :

 “El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri,
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
In mari din tot inaltul:
- "Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Traind în cercul vostru strimt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea mã simt
Nemuritor si rece."

de Sfintele Pasti «ritrovarsi assieme» attraverso le diversità che ci riempiono di gioia di essere noi stessi

“LA CATTURA DI CRISTO” 1602 CARAVAGGIO 

La Resurrezione di Gesù è motivo di gioia per tutti noi. Rendiamoci conto della nostra missione di diffondere questa gioia, di irradiarla ogni giorno della nostra vita dovunque andiamo e qualuque cosa facciamo; prima a noi stessi, poi in famiglia e poi agli altri.

 Se le somiglianze risaltano facilmente, le differenze appaiono invece chiare per lo più ai soli studiosi.  Senza diversità avremmo una incompleta rivelazione di Dio. Perché la diversità torni ad essere soltanto ricchezza non vi è altra strada che quella dell’eliminazione di ciò che la fa essere conflittuale.  Cristo è venuto per rimuovere “la causa dell’inimicizia”, cioè il nostro peccato che è la vera causa di ogni conflittualità. (Ef 2:14). La ritrovata relazione-comunione con il Dio Creatore della diversità ci consentirà di percorrere la strada dell’accettazione, dell’integrazione, della riconoscenza. In questo modo vedremo e godremo come fonte di arricchimento personale ogni diversità: nella creazione, nella famiglia, nella società, nella chiesa. Essere riconoscenti per la diversità significa prendere atto con gioia che è la varietà delle specie a rendere ancora oggi più bella e più ricca la creazione, che è la diversità dei sessi e dei ruoli a rendere più funzionale e più preziosa la famiglia, che è la diversità delle etnie e delle culture a rendere più ricca la società Infine, è sempre alla luce dell’amore e della potenza di Cristo che anche le diversità che più ci turbano e ci interrogano possono diventare motivo di profondo arricchimento. Trovandosi davanti ad un uomo “cieco fin dalla nascita”, Gesù ricordò il motivo di quella sua diversità: “È così, affinché le opere di Dio siano manifestate in lui” (Gv 9:3).

 La Pasqua sia uno dei momenti di meditazione interiore di pace con se stessi e di ricerca di energia positiva da donare agli altri senza distinzione. Non solo ascoltare ma dare la pace come meglio si è capaci di darla.

Auguri di una Pasqua serena che sia per tutti il passaggio dalla morte alla vita, simbolo di cambiamento, di rinascita di una luce che illumina e riscalda l'universo intero; è la speranza che ogni uomo possa rinnovarsi, purificarsi e risvegliarsi da uno stato di indifferenza e rassegnazione.

„Sfintele Pasti” sa va fie plin cu tot ceea ce presupune trecerea de la moarte la viață, simbol al schimbării si al renașterii Luminii ce încălzește întregul univers; sa traim in sarbatoare cu speranța că fiecare om se poate reînnoi, purifica si trezi dintr-o stare de indiferenta și resemnare!,

 I Corinteni 5, 7: „caci (si) Pastile nostru, Hristos, S-a jerfit pentru noi”.

De la confuzie la claritudine / trecerea de la a te lasa ghidat la a te ghida

In Cartea Rosie – Jung “Elia se sprijina pe leul de marmura”-acest lucru semnifica putere, piatra trimite la fermitate, stabilitate, robustete. Prin asta se explica puterea si robustetea Logosului. Figura lui Elia asuma ghidul in procesul de constientizare. Cand Salome declara ca Mama tuturora e Maria (voia sa zica “Io este Hristos”) se exprima faptul ca Eul a lasat conditia Crestina de “infiere”, luand astfel locul lui Hristos. Oricine iese din conceptia crestina, punandu-se deasupra acesteia si o face intr-adevar, se indreapta spre o singuratate extrema care nu si-o poate ascunde; il incearca un sentiment de abandon. Astfel aceasta imagine  determina o anumita senzatie de depresie care se contrapune in schimb celeilalte care arde  linistita, prinsa de sarpe. Acest aspect simbolizeaza devotiunea insumata cu o constrangere magica, pusa in evidenta de sarpe. Senzatiei de neliniste a dubiului si fricii i se opune un eficace perdant: 

“Cu siguranta Eul tau e plin de neliniste si de dubiu, dar cu si mai multa putere arde in tine flacara perpetua a devotiunii si cu atat mai puternica e constiinta destinului tau”. 

Inainte Eul avea avantajul de a fi impreuna cu intreaga umanitate, indrumat de autoritate (Hristos), acum a schimbat aceasta cu  singuratatea si cu conditia de a se pierde. Presentimentele celei de-a doua imagini il arunca pe Eu intr-un haos plin de dubiu. De aicea transpare dorinta de a se ridica deasupra confuziei pentru a ajunge la o claritudine si mai mare.

Erosul - expresia laturii carnale si spirituale

Pus in fata propriei profunditati, Eul manifesta rusine; cu ajutorul cristalului, deci printr-o maxima concentrare a atentiei, el coboara intr-o profunzime si mai mare a Sinelui. Prima imagine ce-i apare in cristal este cea a Mamei lui Dumnezeu cu Copilul. Aceasta imagine este contrapusa cu cea a Evei

-  in prima imagine avuta, Eva reprezinta tentatia carnala si maternitatea incarnata. 

-  Mama lui Dumnezeu reprezinta maternitatea spirituala. 

Eva – expresia laturii carnale a Erosului; Mama – latura spirituala a Erosului.

Prin manifestarea laturii carnale, Eul devine un odiseu avantat intr-un pelegrinaj aventuros,  care cuprinde finalul intoarcerii omului experimentat la femeia materna Penelope. Prin manifestarea laturii spirituale, Eul apare rafigurat ca Petru , ca roca din piatra aleasa pentru a construi Biserica.